Slovenii isi vor alege la 21 septembrie noul Parlament, in timp ce tara, un exemplu pozitiv in rindul noilor state membre UE din fostul bloc comunist, este afectata de o scadere a ritmului dezvoltarii economice si de acuzatii de coruptie, relateaza AFP.
Premierul de centru-dreapta Janez Jansa va incerca sa obtina un al doilea mandat, dupa ce formatiunea sa, Partidul Democrat (SDS), a pus capat, la sfirsitul anului 2004, la zece ani de dominatie a liberal-democratilor (LDS, de centru-stinga).
Formatiunea sa nu devanseaza decit cu putin, in ceea ce priveste intentiile de vot, Partidul Social-Democrat de opozitie, in raport de 25 la 22,4 la suta, potrivit celui mai recent sondaj realizat de postul POP TV.
"Stim ca avem nevoie de o victorie neta", a subliniat Jansa, desi toate optiunile, inclusiv o coalitie de dreapta-stinga, sint deschise.
La alegerile legislative din 2004, coalitia de centru-dreapta a obtinut victoria cu 38 la suta din voturi, in timp ce alianta de centru-stinga a fost votata de 37 de procente dintre alegatori.
Tabara premierului a suferit insa de atunci o serie de esecuri importante, precum pierderea primariei capitalei Ljubljana in 2006 in favoarea independentului de centru-stinga Zoran Jankovici si alegerea triumfala, cu circa 68 la suta din voturi, a candidatului de centru-stinga Danilo Turk in functia de presedinte al tarii in noiembrie 2007.
Totusi, potrivit analistilor politici, Janez Jansa nu a fost afectat de recentele acuzatii de coruptie lansate de televiunea publica finlandeza potrivit carora el ar fi primit comisioane in urma achizitiei de catre armata slovena de vehicule blindate de tip Patria, produse in Finlanda, in baza unui contract in valoare de 278 de milioane de euro.
Premierul, care a calificat aceste acuzatii drept "absurde", a obtinut la 9 septembrie sprijinul majoritatii parlamentare in cursul unei sesiuni extraordinare. "Jansa a facut un mare pas in fata in ultimele saptamini si fara indoiala scandalul a dus la mobilizarea electoratului sau", a declarat analistul Danilo Slivnik.
Pozitia premierului este insa slabita de incertitudinile privind soarta Partidului Popular (SLS) si a formatiunii Noua Slovenie (NSi), doi dintre aliatii sai, care risca sa nu depaseasca pragul electoral de patru procente necesar intrarii in Parlament.
Premierul de centru-dreapta Janez Jansa va incerca sa obtina un al doilea mandat, dupa ce formatiunea sa, Partidul Democrat (SDS), a pus capat, la sfirsitul anului 2004, la zece ani de dominatie a liberal-democratilor (LDS, de centru-stinga).
Formatiunea sa nu devanseaza decit cu putin, in ceea ce priveste intentiile de vot, Partidul Social-Democrat de opozitie, in raport de 25 la 22,4 la suta, potrivit celui mai recent sondaj realizat de postul POP TV.
"Stim ca avem nevoie de o victorie neta", a subliniat Jansa, desi toate optiunile, inclusiv o coalitie de dreapta-stinga, sint deschise.
La alegerile legislative din 2004, coalitia de centru-dreapta a obtinut victoria cu 38 la suta din voturi, in timp ce alianta de centru-stinga a fost votata de 37 de procente dintre alegatori.
Tabara premierului a suferit insa de atunci o serie de esecuri importante, precum pierderea primariei capitalei Ljubljana in 2006 in favoarea independentului de centru-stinga Zoran Jankovici si alegerea triumfala, cu circa 68 la suta din voturi, a candidatului de centru-stinga Danilo Turk in functia de presedinte al tarii in noiembrie 2007.
Totusi, potrivit analistilor politici, Janez Jansa nu a fost afectat de recentele acuzatii de coruptie lansate de televiunea publica finlandeza potrivit carora el ar fi primit comisioane in urma achizitiei de catre armata slovena de vehicule blindate de tip Patria, produse in Finlanda, in baza unui contract in valoare de 278 de milioane de euro.
Premierul, care a calificat aceste acuzatii drept "absurde", a obtinut la 9 septembrie sprijinul majoritatii parlamentare in cursul unei sesiuni extraordinare. "Jansa a facut un mare pas in fata in ultimele saptamini si fara indoiala scandalul a dus la mobilizarea electoratului sau", a declarat analistul Danilo Slivnik.
Pozitia premierului este insa slabita de incertitudinile privind soarta Partidului Popular (SLS) si a formatiunii Noua Slovenie (NSi), doi dintre aliatii sai, care risca sa nu depaseasca pragul electoral de patru procente necesar intrarii in Parlament.
