I. O scurta analiza a structurii Bugetului asigurarilor sociale
In literatura de specialitate se afirma socant: sistemul public de pensii din Romania este unul atipic.
Intrebarea fireasca este de ce?
Argumentele sint urmatoarele:
1) Fata de tarile membre ale Uniunii Europene, in care raportul dintre contribuabili si pensionari este de 2,6 la 1, iar in Romania la un contribuabil sint 1,24 pensionari.
Aceasta realitate dovedeste ca in fiecare an, Bugetul asigurarilor sociale se proiecteaza plecind de la un dezechilibru evident: veniturile sint mai mici decit cheltuielile.
2) Incepind cu data 1 ianuarie 2006, conform OUG nr. 148/2005, si OUG NR. 158/2005, doua categorii de prestatii (indemnizatiile privind cresterea si ingrijirea copilului si concediile medicale) nu mai sint suportate de Bugetul asigurarilor sociale.
Masurile le consideram foarte bine venite, deoarece nu se poate face spor de natalitate din banii pensionarilor si creeaza o mare responsabilitate medicilor in acordarea concediilor medicale.
Doar 67,45% (53.430) sint pensii de limita de virsta, la care pensia medie de 330,50 RON. si totusi, 53% dintre pensionarii de stat din judetul Braila au pensia sub 305 RON, ceea ce inseamna foarte putin. Sint de fapt pensionarii care au beneficiat de ajutor banesc conform HG 430/2006 in preajma sarbatorilor pascale.
II. Motivele pentru care pensiile sint doar 1/3 din salariul mediu pe economie
1. O economie nefunctionala, in care se lucreaza la “negru”
in judetul Braila sint 79.216 pensionari de stat si aproximativ 81.000 de contribuabili (asigurati) pe baza de contract individual de munca, persoane care desfasoara activitati independente si asigurati pe baza de contract de asigurare sociala.
Dintre cei care au contract individual de munca, care sint aproximativ 73.000, aproape ¼ sint angajati cu salariul minim pe economie, iar la “negru” primeste alte sume de bani necontabilizate.
Daca la acestia adaugam cei care lucreaza efectiv fara forme legale, ajungem la concluzia ca veniturile Bugetului asigurarilor sociale sint influentate mult in sens negativ. Aceasta deoarece CAS-ul ca obligatie a angajatului este judecat in functie de salariul trecut in contractul individual de munca (minim pe economie) .
2. Inexistenta sistemelor alternative la sistemul public de pensii
Pina la aparitia Legii nr. 19/2000, sistemul de pensii nu era ancorat economic, ci mai degraba social: pensia era legata de munca si nu de contributia financiara.
De aceea, potrivit OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, stabilite in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 01.04.2001 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000), se recalculeaza, activitate ce va dura pina in decembrie 2008.
III. Alternative la sistemul public de pensii
In perioada 1997-2000, la solicitarea Ministerului Muncii, o firma de consultanta a intreprins un studiu amplu privind sistemul asigurarilor sociale din Romania, care s-a soldat cu o propunere legislativa, ce se bazeaza pe introducerea a trei piloni.
a) Pilonul I - Un sistem de asigurari sociale cu caracter obligatoriu, administrat de stat, care sa asigure un minim de siguranta tuturor cetatenilor.
b) Pilonul II - Un sistem de asigurari sociale de stat tot cu caracter obligatoriu, dar administrat privat prin intermediul unor societati de administrare a unor fonduri private de pensii.
c) Pilonul III - Un sistem de asigurari privat administrat de societati private.
Guvernul Romaniei aduce informatii imbucuratoare pentru peste 1,5 milioane de actuali tineri, viitori pensionari: in anul 2007, sistemul de pensii va fi complet reformat, astfel incit acestia vor putea contribui atit la pensiile private obligatorii, cit si la cele private facultative, ceea ce va asigura la batrinete, un venit decent.
Dar, in acelasi timp, incercam sa gasim o explicatie la numarul mic de contracte de asigurare sociala in vigoare in cazul persoanelor care nu obtin venituri profesionale. Cu atit mai mult cu cit acestea au un dublu avantaj: reprezinta si vechime in munca si perioada contributiva.
Raspunsul este unul singur: mediatizare scazuta a acestui mod sigur de garantare a unui venit la batrinete.
3) Pentru cei tineri, o investitie sigura o reprezinta asigurarea de viata.
V. Concluzii
Solutii pentru cresterea veniturilor la nivelul Bugetului asigurarilor sociale si implicit pentru cresterea pensiilor:
1) Depistarea si sanctionarea practicii muncii “la negru”.
2) Reducerea cazurilor de pensii de boala (gradul III) prin urmarirea cu multa atentie a lejeritatii cu care se acorda concediile medicale.
3) Depistarea persoanelor care obtin venituri (ex. munca in strainatate) si convingerea lor de a incheia asigurari sociale, a caror importanta se va vedea la batrinete.
4) Crearea unei economii de piata functionale reale care sa ofere locuri de munca pentru toate categoriile sociale de oameni, ce ar aduce plati de CAS, adica venituri la Bugetul de asigurari sociale.
In final, apreciem ca orice derogare de la algoritmul de calcul a pensiei (ex.: indexarea pensiei in plata) nu ar face altceva decit “sa arunce in aer” recalcularea ce s-a desfasurat pe parcursul a 15 luni si care continua si acum.
In literatura de specialitate se afirma socant: sistemul public de pensii din Romania este unul atipic.
Intrebarea fireasca este de ce?
Argumentele sint urmatoarele:
1) Fata de tarile membre ale Uniunii Europene, in care raportul dintre contribuabili si pensionari este de 2,6 la 1, iar in Romania la un contribuabil sint 1,24 pensionari.
Aceasta realitate dovedeste ca in fiecare an, Bugetul asigurarilor sociale se proiecteaza plecind de la un dezechilibru evident: veniturile sint mai mici decit cheltuielile.
2) Incepind cu data 1 ianuarie 2006, conform OUG nr. 148/2005, si OUG NR. 158/2005, doua categorii de prestatii (indemnizatiile privind cresterea si ingrijirea copilului si concediile medicale) nu mai sint suportate de Bugetul asigurarilor sociale.
Masurile le consideram foarte bine venite, deoarece nu se poate face spor de natalitate din banii pensionarilor si creeaza o mare responsabilitate medicilor in acordarea concediilor medicale.
Doar 67,45% (53.430) sint pensii de limita de virsta, la care pensia medie de 330,50 RON. si totusi, 53% dintre pensionarii de stat din judetul Braila au pensia sub 305 RON, ceea ce inseamna foarte putin. Sint de fapt pensionarii care au beneficiat de ajutor banesc conform HG 430/2006 in preajma sarbatorilor pascale.
II. Motivele pentru care pensiile sint doar 1/3 din salariul mediu pe economie
1. O economie nefunctionala, in care se lucreaza la “negru”
in judetul Braila sint 79.216 pensionari de stat si aproximativ 81.000 de contribuabili (asigurati) pe baza de contract individual de munca, persoane care desfasoara activitati independente si asigurati pe baza de contract de asigurare sociala.
Dintre cei care au contract individual de munca, care sint aproximativ 73.000, aproape ¼ sint angajati cu salariul minim pe economie, iar la “negru” primeste alte sume de bani necontabilizate.
Daca la acestia adaugam cei care lucreaza efectiv fara forme legale, ajungem la concluzia ca veniturile Bugetului asigurarilor sociale sint influentate mult in sens negativ. Aceasta deoarece CAS-ul ca obligatie a angajatului este judecat in functie de salariul trecut in contractul individual de munca (minim pe economie) .
2. Inexistenta sistemelor alternative la sistemul public de pensii
Pina la aparitia Legii nr. 19/2000, sistemul de pensii nu era ancorat economic, ci mai degraba social: pensia era legata de munca si nu de contributia financiara.
De aceea, potrivit OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, stabilite in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 01.04.2001 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000), se recalculeaza, activitate ce va dura pina in decembrie 2008.
III. Alternative la sistemul public de pensii
In perioada 1997-2000, la solicitarea Ministerului Muncii, o firma de consultanta a intreprins un studiu amplu privind sistemul asigurarilor sociale din Romania, care s-a soldat cu o propunere legislativa, ce se bazeaza pe introducerea a trei piloni.
a) Pilonul I - Un sistem de asigurari sociale cu caracter obligatoriu, administrat de stat, care sa asigure un minim de siguranta tuturor cetatenilor.
b) Pilonul II - Un sistem de asigurari sociale de stat tot cu caracter obligatoriu, dar administrat privat prin intermediul unor societati de administrare a unor fonduri private de pensii.
c) Pilonul III - Un sistem de asigurari privat administrat de societati private.
Guvernul Romaniei aduce informatii imbucuratoare pentru peste 1,5 milioane de actuali tineri, viitori pensionari: in anul 2007, sistemul de pensii va fi complet reformat, astfel incit acestia vor putea contribui atit la pensiile private obligatorii, cit si la cele private facultative, ceea ce va asigura la batrinete, un venit decent.
Dar, in acelasi timp, incercam sa gasim o explicatie la numarul mic de contracte de asigurare sociala in vigoare in cazul persoanelor care nu obtin venituri profesionale. Cu atit mai mult cu cit acestea au un dublu avantaj: reprezinta si vechime in munca si perioada contributiva.
Raspunsul este unul singur: mediatizare scazuta a acestui mod sigur de garantare a unui venit la batrinete.
3) Pentru cei tineri, o investitie sigura o reprezinta asigurarea de viata.
V. Concluzii
Solutii pentru cresterea veniturilor la nivelul Bugetului asigurarilor sociale si implicit pentru cresterea pensiilor:
1) Depistarea si sanctionarea practicii muncii “la negru”.
2) Reducerea cazurilor de pensii de boala (gradul III) prin urmarirea cu multa atentie a lejeritatii cu care se acorda concediile medicale.
3) Depistarea persoanelor care obtin venituri (ex. munca in strainatate) si convingerea lor de a incheia asigurari sociale, a caror importanta se va vedea la batrinete.
4) Crearea unei economii de piata functionale reale care sa ofere locuri de munca pentru toate categoriile sociale de oameni, ce ar aduce plati de CAS, adica venituri la Bugetul de asigurari sociale.
In final, apreciem ca orice derogare de la algoritmul de calcul a pensiei (ex.: indexarea pensiei in plata) nu ar face altceva decit “sa arunce in aer” recalcularea ce s-a desfasurat pe parcursul a 15 luni si care continua si acum.
