Batai dupa batai, cutite dupa bite, singe dupa orgolii prostesti si ginduri... inexistente. Lupte intre orgolii, lupte intre gasti... ca deh', cum se poate razbuna omul mai bine decit cu pumnul. Si nu vorbesc numai de Braila care e cap de lista din frageda copilarie... vizez toate marile orase in care isi fac veacul adunarile care sparg seminte ziua si isi fac de cap noaptea, prin avertizari, geamuri sparte, masini distruse, asasinate, scandaluri deja frecvente pe tot teritoriul Romaniei. Nu stiu daca la baza acestor atacuri stau interese banesti, politice, personale... La ce ne-ar ajuta sa stim ce ii determina pe unii sa actioneze intr-un spirit primitiv? Ce am cistiga sa dezbatem acum marul discordiei, cind in cazul de fata e evident: scopul NU scuza mijloacele! Avind in vedere ca afecteaza intreaga societate, intreaga mentalitate umana, aducind in prim-plan mai mult decit confuzia generala in care pur si simplu dormim.
Si avem pretentia sa evoluam... imi pare rau sa va anunt, dar ne indreptam cu pasi repezi spre polul opus. Poate pentru unii pare ireal, pentru unii... un ideal. O dovada a unei prost intelese puteri, dar din pacate pentru noi toti, bine plasate, cea mai la indemina metoda de exteriorizare a viciilor, a mentalitatii de 2 bani de care uimitor chiar dam dovada, a incapabilitatii de distingere a valorilor vitale, ce zac in noi si urla cu fiecare iesire.
Stiri din ce in ce mai singeroase, noutati din ce in ce mai bolnave inlocuind vesnicile accidente auto cauzate de cei in ebrietate, insotind atit de desele disparitii misterioase, punind capac unui stat plin de cenusa, impins de setea de... ceva; sete de putere, putere financiara, politica, teritoriala. Caci, da, fiecare lup isi apara teritoriul, asa... ca la noi.
Te infiorezi numai cind auzi cit de departe a ajuns omul, cit de jos a putut sa coboare constiinta umana. Si asta nu ne-ar interesa poate, daca nu ne-ar afecta direct. Nu numai prin ruinarea oricarei sanse de ridicare pe scara valorilor si prin distrugerea oricarei intentii de imagine onorabila.
Toate se succed ca intr-un film politist, prost regizat, cu citeva etape banale: intriga (expozitiunea e genetica... de fapt si intriga se subintelege), avertisment (ceva formal deja), atacul... victimele, plingerea la politie si diagnosticul dat de acestia. Si atit. De aici, poate doar o reluare continua, caci antidot nu avem sanse sa gasim.
Si uite asa tragem a razboi, fizic, moral... de orice fel. Traim intr-o continua bataie de arme intr-un cadru desigur luxos, cu nume luxoase, cu limbaj luxos, arme luxoase. Intr-o Romanie de care toti se pling ca e saraca. Ce sens ar avea sa ne purtam normal, daca noi vrem mereu opusul, ca un magnet de anomalii gretoase atragem o faima proasta, o cianura ce infecteaza o situatie demult doar penibila.
Si daca unii stau pe margine de prapastie, in valurile apelor ori in mina statului... noi stam pe muchie de cutit. Si nu pentru ca ar exista ceva de aparat, vreun drept, vreo dorinta, ci pentru ca dictatorul din noi sta sa iasa din granitile vietii fiecaruia. Marcind o intreaga generatie. Poate prezentatorii de stiri rezista mai usor la un soc dintre zidurile blocurilor, dar tinara generatie ce sa inteleaga...sub ce forma o sa ajunga acest mesaj de proportii dezastruoase in constientul tinerilor? Logic ca nu se gindeste nimeni... interesul poarta fesul, de multi ani... Deci... in final, aveti grija, e cu doua taisuri.