Primarul Aurel Simionescu vede în împărţirea României pe 8 regiuni, susţinută de şeful statului, o variantă administrativă deficitară. Motivul invocat de Simionescu este acela că această versiune de regionalizare va avea de acoperit o dimensiune administrativă mult prea mare, fapt care va putea produce diverse dezechilibre în rândul populaţiei. Mai mult, primarul consideră că vor apărea şi blocaje privind aspectul organizării alegerilor. "Nu poate exista o entitate administrativă care să dirijeze o asemenea dimensiune, decât dacă vom crea land-uri ca în Germania, fiecare cu guvernul lui sau dacă vom ajunge să facem districte, dar până şi alea ar trebui să aibă judeţul lor. Este absurd ca cineva de la Brăila să se ducă, de exemplu, până la Constanţa, ca să obţină un document (...) Actualele regiuni din România sunt cu mult peste media regiunilor din Europa, cam de trei ori. Eu cred că nu putem discuta despre aşa ceva. În plus, va fi problema alegerilor, cum vor fi ele făcute într-o astfel de structură administrativă. Vor fi prea multe oraşe adunate într-un judeţ...", a comentat primarul, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.
Modelul Băsescu vs. modelul UDMR
Precizăm că, până la ora actuală, există două modele de regionalizare puse pe tapet, care totodată au provocat şi tensiuni în interiorul coaliţiei de guvernământ: 1. restrângerea celor 41 de judeţe ale României la 8 (variantă susţinută de PDL şi de preşedintele Traian Băsescu); 2. împărţirea ţării în 12-14 judeţe (variantă pentru care s-au pronunţat UDMR-iştii).
Pentru modelul administrativ cu 8 judeţe există următoarele motive, invocate de şeful statului: a) reducerea birocraţiei prin îndepărtarea de la conducta cu bani publici a grupurilor interpartinice de interese, care "se schimbă, se rotesc", dar "clienţii rămân aceiaşi"; b) o dezvoltare "raţională" a României nu se poate produce atâta timp cât există unităţi administrativ teritoriale mici - în acest sens Băsescu invocă o tară clasică în utilizarea banilor europeni, anume aceea că există o ineficienţă în absorbţia fondurilor U.E. prin direcţionarea lor în proiecte "mici"; c) "Avem 41 de inspectorate de poliţie, în loc să avem şapte sau opt, avem 41 de direcţii agricole, 41 de direcţii sanitare, 41 de direcţii de finanţe publice, bine încărcate. Tot din 41 în 41 numărăm sutele de birocraţi care fac amară viaţa şi a populaţiei, şi a primarilor", a declarat recent preşedintele României, citat de presa centrală.
De cealaltă parte, UDMR-ul refuză să ia în calcul un proiect de reorganizare administrativ-teritorială cât timp vor fi excluse realităţile istorice sau economice ale comunităţii maghiare. Mai exact, după cum se arată în presa centrală, deputatul UDMR Marton Arpad avertizează asupra pericolului diluării reprezentativităţii comunităţii maghiare odată introdusă într-un "superjudeţ".
Conform propunerii susţinute de Traian Băsescu, Brăila ar face parte din Regiunea Sud-Est, alături de Galaţi, Vrancea, Buzău, Tulcea şi Constanţa.
