Conducerea administraţiei locale a prezentat, ieri, o informare privind acţiunile întreprinse de CJ Brăila şi Primărie pentru atragerea de investitori şi crearea de noi locuri de muncă, în cadrul Comisiei de Dialog Social de la Prefectură. Pe lângă menţionarea mai multor proiecte şi evenimente, printre care şi întâlnirea cu investitorii locali şi străini ce a avut loc în data de 5 martie 2015, sau prezentări trimise către diferite ambasade, atât primarul Aurel Simionescu, cât şi preşedintele interimar al CJ Viorel Mortu au ţinut să precizeze că este nevoie de o strategie pentru intensificarea dorinţei brăilenilor de a se angaja pe poziţii de muncitor calificat, precum şi de o pregătire şcolară în acest sens. "De foarte multe ori vorbim despre ce face administraţia locală pentru... Noi trebuie să facem ceea ce putem şi ce stă în atribuţiile noastre, adică să punem la dispoziţie o infrastructură, să avem utilităţile necesare - electricitate, gaze, apă, canalizare - şi le avem. Dar în acelaşi timp, trebuie să vedem că aceste utilităţi sunt folosite de oameni de afaceri, de firme. Lucrurile acestea trebuie văzute într-un parteneriat la care să se adauge şi dorinţa de muncă a cetăţenilor. Avem de fiecare dată 100 - 200 de locuri de muncă disponibile, organizăm târguri de oferte de locuri de muncă şi de fiecare dată rămânem cu locuri neocupate. Îmi spuneau cei de la Yazaki că 35% sunt angajaţi din Galaţi şi 65% din Brăila", a declarat Simionescu. Totodată, acesta a ţinut să specifice că foarte mulţi dintre brăileni refuză locuri de muncă în diverse domenii invocând motive personale, atitudine care, din perspectiva edilului şef, ar trebui să se schimbe. "Mai este şi problema şcolirii. Noi facem şcoală pentru că trebuie şi de cele mai multe ori nu răspundem necesităţilor pe care piaţa muncii le pune în faţa noastră. Acum să vedem ce va ieşi din povestea cu şcoala profesională, pentru că ne-am întors puţin la ceea ce înseamnă meserie, oameni calificaţi pe o anumită formulă. Şi va trebui să discutăm după aceea despre ce înseamnă şcoala de după şcoală", a mai completat primarul, menţionând că varianta ideală ar fi ca tinerii să se angajeze şi abia apoi să îşi continue studiile la liceu sau facultate. "Atunci când discut cu angajatorii îmi spun: «Ştiţi, eu caut un buldozerist şi un excavatorist de trei luni de zile şi nu găsesc, caut confecţioner haine bărbăteşti şi nu găsesc». Deci lucrurile astea trebuie să le vedem puţin mai în profunzime. Vă spun că aducem confecţioneri de la Făurei ca să lucreze. Aducem pietrari de la Movila Miresii, de la Unirea ca să pună piatră cubică pe stradă şi eu am şomeri în oraş!", a conchis primarul.
"Trebuie să dezvoltăm şi la Brăila învăţământul dual"
La rândul său, preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a susţinut în cadrul întâlnirii că în ultimii 20 de ani nu s-au mai şcolarizat muncitori dintr-o prejudecată istorică. Acesta a subliniat că trebuie gândită o nouă structură a învăţământului tehnic brăilean şi că cea mai bună soluţie ar fi preluarea învăţământului dual practicat în Ardeal. "Elevul face un tip de liceu mai prelungit puţin şi 2 zile şi jumătate lucrează într-o fabrică anume, inclusiv sâmbăta. Este plătit ca muncitor care învaţă. Un tip de seral cum era la noi, dar altfel. Un model german care văd că prinde în Ardeal. În zona de sud a României nu este practicat, însă încercăm noi să îl conceptualizăm în curând. Pregătim tema aceasta cu domnul ministru al Educaţiei. Suntem într-un moment în care trebuie să fim mai reflexivi şi mai pragmatici. Nu avem voie să greşim profilul de muncitor în zona Brăilei, atât în rural cât şi în urban", a declarat şeful CJ. Acesta a mai menţionat că are de gând să poarte o discuţie la nivelul conducerii inspectoratului şcolar al judeţului nostru pentru a pune la punct un asemenea proiect, menit să reorienteze tinerii către o meserie.
