Primarul Aurel Simionescu a dorit să facă, ieri, o analiză comparativă între avantajele podului peste Dunăre şi dezavantajele subtraversării dorite de administraţia gălăţeană. Edilul-şef a explicat că înainte de a se lua o decizie finală în privinţa acestui proiect important ar trebui să se aibă în vedere exemplul dat de "lumea contemporană". Potrivit acestuia, tunelurile subacvatice sunt construcţii destul de rare şi mult mai costisitoare decât un pod clasic. "În lumea contemporană, 90% poate mai bine, din aceste traversări de apă sunt făcute pe deasupra, cu poduri. Din ce ştiu eu este trecerea pe sub Canalul Mânecii dintre Franţa şi Anglia şi cea de pe Bosfor, în rest trecerile pe care le avem sunt pe pod, chiar şi cele din Japonia şi cele din China, pe distanţe foarte mari. Toate trecerile peste Dunăre sunt pe pod, inclusiv ultima realizare la Vidin - Calafat, care e pe bani europeni. Şi atunci ne gândim, de ce la analiza respectivă nu a fost interesant şi pentru oamenii respectivi să facă tot o trecere pe sub Dunăre, prin tunel? Eu nu ştiu cât costă şi care este studiul făcut de cei de la Galaţi în legătură cu subtraversarea Dunării, dar în mod normal şi analizând lucrurile din punct de vedere tehnic, ingineresc, economic, raportându-ne şi la terenul care există la Galaţi, nu poate să fie un cost mai mic. Dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să fie undeva cu peste 50%, 60% mai mare o subtraversare decât o realizare a podului", a declarat Simionescu. Acesta a mai completat şi faptul că terenul existent ar fi mult mai potrivit pentru construcţia unui pod decât cea a unui tunel pe sub Dunăre. "După cum ştiţi, zona Brateş este una cu mari probleme din punct de vedere al stabilităţii solului. Tot ceea ce a însemnat calea ferată spre Tuluceşti, totdeauna ei au avut probleme acolo în legătură cu stabilitatea solului, de câte ori vine apa fuge linia cu totul. Galaţiul este situat cumva între trei ape, Prut, Siret şi Dunăre şi este firesc ca la nivelul unei adâncimi rezonabile solul să aibă o instabilitate. (...) Cu cât ne adâncim, cu atât costurile sunt mai mari şi cu atât posibilitatea de a ieşi la suprafaţă trebuie să fie mai largă, ceea ce induce iarăşi costuri suplimentare. Dincolo de lucrurile acestea trebuie să vedem ce se întâmplă în lumea asta. Nicăieri, nici la Viena, nici la Bratislava, Belgrad sau în România nu există o subtraversare a Dunării", a mai adăugat sursa citată, subliniind şi faptul că planurile în privinţa podului există de mult mai mult timp şi au fost bine analizate, spre deosebire de cele legate de subtraversare.
