Tare trist şi necăjit cred că mai este fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu. Omu’ este în continuare consilier al primarului Marian Dragomir (deşi a promis că nu va sta mai mult de 6 luni în acest post), iar eu unul aş vrea să ştiu dacă Simi este şi remunerat din bani publici pentru că îl consiliază pe actualul primar. Adică, Simi face parte din Cancelaria primarului sau munceşte probono?
Apoi, tot Simionescu are serviciu şi la Bucureşti, la Asociaţia Municipiilor din România (AMR), unde plimbă o ţeavă prin întreprindere. Pe bani, evident. Nu ştiu ce anume face Simi la AMR-ul condus de primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, dar văd că se lipeşte la multe vizite în străinătate. Ultima escapadă de acest fel a fost în săptămâna 4-10 martie 2018, când o delegaţie a AMR, formată din primari de municipii din România (printre care şi Falcă de la Arad sau Pucheanu de la Galaţi) au vizitat Estonia (Tallin) şi Olanda (Haga).
Vizita, cum altfel?, a fost un succes, în sensul că nen-tu Simi (al doilea din stânga, în poza alăturată) şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au ascultat poveşti despre digitalizare, despre cum au făcut olandezii administraţia publică locală să fie performantă. Simi, v-aţi prins!, era numai ochi şi urechi. La 62 de ani ai lui, Simionescu descoperă sensul cuvântului digitalizare. Cam târziu, tataie!, i-ar spune dracii de clasa a V-a de la mine de la scară, dar eu zic că niciodată nu-i târziu să înveţi una-alta.
Bine, eu am glumit la faza cu învăţatul, căci vă daţi seama că numai la asta nu i-a stat mintea lui Simionescu. Omu’ mai are 3 ani până la pensie, dar a început să viziteze Europa în avans, să se familiarizeze cu locurile pentru ziua când va primi cadou o pălărie şi-un baston. Ce viaţă a mai avut şi Simionescu ăsta: de tânăr a prins joburi numai la stat, pe linie de partid, de unde s-a fofilat cu talent, fără să îşi asume răspunerea pentru nimic. După ce a fost activist de frunte în UTC, apoi preşedinte al CJ Brăila şi primar al Brăilei, acum Aurel Simionescu arde gazul cu graţie la Asociaţia Municipiilor din România, un fel de cimitir al elefanţilor care au trecut ca gâştele prin apele murdare ale administraţiei locale. (Robert NEGHIOBIŢĂ)
