Patronii firmei sibiene "Laromet Transib", care au cumpărat la licitaţie reţeaua supraterană de conducte a sistemului public de termoficare din municipiu, ameninţă că renunţă la afacere. Se plâng că nici la acest moment nu le-a fost emisă autorizaţia de demolare şi că în continuare hoţii dau lovitură după lovitură, rămânând în urma lor deşeuri toxice de vată minerală. Aşa că nu mai sunt dispuşi să aştepte rezolvarea problemelor birocratice decât până la finele acestei luni. "Noi n-am mai făcut nimic cu ţevile. Dacă până se termină luna noiembrie nu este emisă autorizaţia, renunţăm la contract. Avem depuse toate documentele şi ni se tot promite rezolvare, fără ca nimic să se întâmple. În continuare hoţii ne fac mari probleme, iar cotaţia fierului vechi la bursă a scăzut la nivelul de preţ la care noi am încheiat contractul cu Brăila. Cu alte cuvinte, s-a dus profitul nostru şi e muncă în zadar", ne-a declarat Ion Mihuţescu, din partea firmei sibiene.
De precizat că SC "Laromet Transib" a încasat deja încă din vară două amenzi în valoare totală de 80.000 lei (50.000 lei amenda de la Poliţia Locală şi 30.000 lei de la Garda de Mediu Brăila) pentru lucrările de demolare efectuate până acum la reţeaua de termoficare.
"Nu înţeleg de ce este băgată Primăria în discuţia asta. Am spus-o şi o repet: autorizaţia nu o emitem noi pentru că lucrarea se întinde pe teritoriul a două unităţi administrative municipiul şi comuna Chiscani. Mâine (astăzi - n.r.) o să mă interesez despre această chestiune, dacă au fost aduse toate actele necesare şi ce se întâmplă cu eliberarea autorizaţiei de demolare. Dar nu este treaba municipalităţii!", ne-a declarat primarul municipiului, Aurel Simionescu.
Potrivit normelor de aplicare a Legii Construcţiilor, nr. 50.1991 reactualizată, la articolul 9 din Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei nr. 839/2009 se menţionează faptul că "(...) emiterea autorizaţiei de construire pentru lucrările care urmează să se execute pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale se face de către preşedintele consiliului judeţean, cu avizul primarilor".
Reamintim că la mijlocul lunii iulie s-a semnat contractul privind casarea şi valorificarea la fier vechi a reţelei urbane de termoficare din municipiu, părţile contractuale fiind, pe de o parte CUP Dunărea Brăila, compania însărcinată direct de CLM să rezolve problema valorificării, iar de cealaltă societatea "Laromet Transib" proprietatea familiei Mihuţescu din Sibiu. Tranzacţia s-a făcut în urma unei negocieri directe, după mai multe licitaţii la care nu s-a înscris niciun ofertant. De precizat că la negocierea directă a participat şi firma "Mioriţa Com" aparţinând omului de afaceri Cornel Cloşcă, companie care a mai valorificat la fier vechi în trecut o porţiune de magistrală de termoficare. Potrivit contractului semnat de "Laromet", pentru reţeaua supraterană de conducte municipalitatea va încasa 0,4 lei pentru fiecare kilogram de material reciclabil recuperat. În actele oficiale se face referire la o lungime totală de 65,71 km de conducte cu diferite diametre, din care circa 30 km sunt ţevi de medii şi mari dimensiuni. Toate acestea au o valoare de inventar de peste 170,5 milioane lei.
Termoficarea Brăilei, redusă la un morman de deşeuri toxice
* pe Vadul Spitalului, deşeurile rămase în urma dezafectării conductelor de termoficare se adaugă celor deja aruncate de localnici, formând un decor de-a dreptul grotesc
Constantin IONESCU
Bine organizaţi şi rapizi în acţiunea lor, hoţii au tăiat şi transportat uriaşele conducte din reţeaua publică de termoficare urbană, lăsând în urmă termoizolaţia din fibră de sticlă. Pe Vadul Spitalului, de exemplu, pe zona de traseu a conductelor, totul arată deplorabil: mormane de carton sau vată din sticlă, copaci cu crengile rupte, etc. La acestea se adaugă grămezi de gunoaie şi mizerie de la riverani, un fost cămin de vane folosit ca adăpost de oamenii străzii acoperit cu crengi şi, în contrast cu taluzul dinspre Spitalul Municipal, o junglă de arbuşti şi vegetaţie crescută sălbatic. Un trotuar distrus şi deşeurile inerte care duc până la fosta bază sportivă, ajunsă şi ea într-o stare deplorabilă, întregesc acest tablou grotesc.
Dacă despre cele mai sus prezentate, d-na viceprimar Doiniţa Ciocan a rămas "total surprinsă şi nemulţumită", directorul tehnic al Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală, Marilena Barbu, ne-a declarat că "în mod sigur, vata din sticlă va fi strânsă de către o societate din Slobozia, obligată prin contract faţă de cei cu tăierea conductelor". Să sperăm că nu se va aştepta până la iarnă acest lucru. Însă cum rămâne cu scoaterea la lumină a Vadului Spitalului?!
