Sfântul Mucenic Paramon a trăit în secolul al III-lea de la Hristos, în timpul domniei împăratului roman Decius, prigonitorul creştinilor. La acea vreme, Achilin, dregătorul Răsăritului, a poruncit unei cete de 370 de creştini să-i jertfească zeului Poseidon. Pentru că au refuzat, toţi cei 370 de mărturisitori au fost ucişi fără judecată. În timp ce mucenicii pătimeau pentru Hristos, a trecut pe lângă ei Paramon, şi el creştin, care a strigat către sângerosul Achilin: “O, cât de mulţi drepţi sunt înjunghiaţi fără vină de către necuratul voievod, pentru că nu se închină idolilor fără de suflet şi muţi!”
La auzul acestor cuvinte, dregătorul Achilin a poruncit ca Paramon creştinul să fie ucis laolaltă cu ceilalţi mucenici. Înainte de a fi ucis, Paramon a fost supus la felurite chinuri: i s-a smuls limba, apoi i s-au înfipt trestii ascuţite în toate mădularele. După toate aceste torturi cumplite, Sfântul Paramon a fost săgetat cu suliţele, şi astfel şi-a dat duhul în mâinile Domnului Dumnezeu.
Tot astăzi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Filumen şi a Sfântului Cuvios Pitirun, iar mâine îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
