* astăzi, Înaltpreasfințitul Părinte Casian al Dunării de Jos a sfințit agheazma de la Biserica Buna Vestire (Greacă) și s-a rugat pentru izbăvirea de pandemie * pentru prima dată de la ctitorirea sa, curtea Bisericii Grecești a fost pustie, iar slujba a fost oficiată la subsol, fără participarea credincioșilor * ierarhul a fost întâmpinat doar de părintele protopop Mircea Băncilă * odinioară, mii de credincioși înconjurau sfântul lăcaș, stând la coadă și câte două zile, ca să ia agheazmă
Izvorul Tămăduirii fără credincioși, fără sobor de preoți și diaconi, fără cor și fără forțele de ordine care împânzeau Centrul Vechi al Brăilei, dis-de-dimineață, ca să-i îndrume pe cei sosiți din toată țara, pioși, să ia agheazmă de la „Greacă”. Pentru prima dată de la ctitorirea sa, sfântul lăcaș a fost pustiu, la fel și curtea care, odinioară, gemea de mulțimea credincioșilor. Ca un blestem care a căzut asupra noastră, de Paști nu am putut lua Lumina Sfântă de la biserici, iar acum nici agheazmă de la Izvorul Tămăduirii.
Cu toate acestea, vineri, în Săptămâna Luminată, a fost oficiată Sfânta Liturghie la Biserica Greacă, la subsol, acolo unde se află și izvorul, de către însuși Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. A fost urmată de slujba de sfințire a Agheazmei celei mici, iar după slujbă preoții și voluntarii parohiilor au împărțit apa sfințită, tămăduitoare de boli trupești și sufletești, în tot orașul, așa cum au făcut și cu Lumina Învierii Domnului Hristos.
Ierarhul a sosit, din nou, așa cum o face de 30 de ani, ca să-i îmbărbăteze pe brăileni și să țină slujba rânduită de străbuni, la „Greacă”, de mai bine de un secol și jumătate. Altădată, ar fi fost luat pe sus, la propriu, de miile de pelerini, care tânjeau după o binecuvântare. Ar fi fost primit cu pâine și sare de mai-marii orașului. Acum a fost întâmpinat doar de părintele protopop al Brăilei, pr. Mircea Băncilă, care a pregătit, din vreme, micul altar de la subsolul sfântului lăcaș. Tot acolo, erau mulțime de sticluțe de jumătate de litru cu agheazmă, care au fost sfințite și împărțite parohiilor și capelelor de la spitale. Slujba de la Biserica Greacă a putut fi urmărită, în direct, de mii de credincioși care s-au rugat împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Casian. Iar la finalul slujbei, ierarhul le-a adresat brăilenilor un cuvânt de suflet, rugându-se, totodată, pentru izbăvirea de pandemia care ne-a dat viețile peste cap, ne-a golit pe dinăuntru și ne-a răpit până și dreptul de a ne închina liberi Lui Dumnezeu, în sfintele lăcașuri.
Nu mai puțin de 500 de coșuri cu ofrande de Paști au fost distribuite, după slujbă, la Brăila, inclusiv cadrelor medicale aflate la datorie, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Concomitent, preoții și voluntarii tuturor parohiilor din Protopopiatul Brăila au împărțit 20.000 de sticluțe cu agheazmă, de jumătate de litru fiecare, pregătite din vreme pentru credincioși. Fiecare parohie va avea la dispoziție în jur de 500 de recipienți cu agheazmă, poate chiar mai mulți, pe care îi vor distribui la domiciliile brăilenilor, la cerere, așa cum au făcut-o cu Lumina Sfântă în noaptea de Înviere.
Biserica Greacă cu hramul Buna Vestire, de pe Calea Călărașilor - monument de arhitectură ridicat în a II-a jumătate a sec. al XIX-lea de fruntașii grecilor statorniciți pe meleaguri dunărene - a devenit cunoscută în tot Răsăritul creștin datorită fântânii care izvorăște de sub Sfântul Altar. Biserica Greacă este singurul edificiu ortodox cu trei hramuri și trei altare, iar izvorul său, aflat la 12 metri adâncime - despre care se crede că are proprietăți miraculoase - atrage, an de an, zeci de mii de pelerini din toate județele țării, din Grecia, Bulgaria, precum și din alte țări ale Europei. Nu puțini sunt cei care au mărturisit, cu mâna pe inimă, că s-au vindecat de boli după ce s-au rugat la Biserica Greacă din Brăila și s-au împărtășit cu apă sfințită luată de aici, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Biserica a fost ctitorită la data de 8 septembrie 1863 de către obștea grecilor brăileni, cu învoiala domnitorului Alexandru Ioan I Cuza și binecuvântarea Episcopului de atunci al Dunării de Jos. La vremea aceea, peste 300 de familii de greci, majoritatea armatori, navigatori și comercianți, au pus bazele Comunității Elene din Brăila, cu scopul declarat de a ridica aici un mare lăcaș de cult în care să se oficieze slujba în limba maternă, pentru ei și pentru marinarii celor 800 de corăbii grecești care soseau anual în Port. Biserica Greacă a fost ridicată după un proiect în care se îmbină stilul bizantin cu puternice influențe gotice și renascentiste. A fost sfințită, cu mare fast, în ziua de 19 octombrie 1872, de către P.S. Episcop Melchisedec al Dunării de Jos. Catapeteasma sfântului lăcaș este îmbrăcată în foiță de aur, iar uriașele candelabre sunt din cristal de Boemia. Mare parte din pictura bisericii a fost realizată de artistul român Gheorghe Tattarescu, în anii 1880.
