Sfânta Mare Muceniță Marina s-a născut în Antiohia Pisidiei, din părinți păgâni. Marina a primit învățătura despre Domnul Iisus Hristos încă de la vârsta de 12 ani. După moartea mamei, tatăl Marinei a început să o urască pentru credința în Hristos și nu a mai considerat-o fiica sa.
Într-una din zile, Marina a plecat cu oile tatălui său la câmp. Acolo, s-a întâlnit cu dregătorul Olimvrie, un mare prigonitor al creștinilor. Uimit de frumusețea tinerei, dregătorul s-a hotărât să o ceară de soție. Numai că, aflând că Marina este creștină, Olimvrie a poruncit să fie luată cu de-a sila și dusă în cetate, pentru a fi torturată. Plină de râvnă pentru Hristos, tânăra a refuzat să aducă jerfe idolilor, fiind lovită cu sălbăticie și apoi aruncată în temniță.
Se spune că, în temniță, diavolul a luat chipul unui șarpe și s-a năpustit asupra Marinei. S-a încolăcit în jurul gâtului ei, gata-gata s-o omoare. Dar când Marina s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci, șarpele a murit, iar ea a fost înconjurată de o lumină cerească. În temniță fiind, Sfânta Muceniță Marina a văzut o cruce mare strălucind, iar deasupra crucii o porumbiță albă ca zăpada, care a grăit: “Bucură-te, Marina, porumbiță cuvântătoare a Lui Hristos, fiică a Sionului celui de sus, căci, iată, ziua bucuriei tale s-a apropiat!”
În acel moment, Marina s-a vindecat de toate rănile. A doua zi, a fost aruncată în foc și în apă, dar le-a îndurat pe toate. După aceste pedepse, a fost condamnată la moarte prin decapitare. Așa a trecut Sfânta Mare Muceniță Marina la cele veșnice, la vârsta de 15 ani, în anul 270 d.H.
