Patru copii cu virste cuprinse intre 3 si 11 ani au ajuns duminica, 16 noiembrie, intr-un centru de plasament, dupa ce o patrula a Politiei i-a gasit cersind in fata unei farmacii de pe Calea Calarasilor. Infruntind frigul si umilinta, cei patru frati erau indemnati sa apeleze la mila trecatorilor de catre N. Valentin, de 38 de ani, unchiul lor, care s-a ales cu dosar penal pentru savirsirea infractiunii de cersetorie. Sesizata de catre Politie, conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila a luat imediat masura internarii celor patru minori - dintre care unul incadrat intr-o categorie de persoane cu handicap - intr-un centru de plasament care sa raspunda nevoilor acestor copii.
"Conform Legii nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, in situatia in care se dispune masura plasamentului in regim de urgenta, de catre directorul general, trebuie sa fie sesizata instanta de judecata, care va spune ce se va intimpla cu copiii respectivi: fie mentinerea masurii de protectie speciala, inlocuirea masurii de protectie sau reintegrarea in familie. Doi dintre cei patru copii urmeaza sa fie evaluati de catre specialisti din cadrul Serviciului de Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati, pentru o eventuala incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap", a precizat Simona Cimpoae, purtatorul de cuvint al DGASPC Braila.
Cersetoria, o "afacere" de familie
Cei patru frati care au fost institutionalizati provin dintr-o familie binecunoscuta autoritatilor locale, dar si opiniei publice, prin mediatizarea in cotidianul nostru: Nelu Antohi si Carmen Ghergus, concubinii care de ani de zile isi exploateaza copiii trimitindu-i la cersit, zona lor de actiune fiind Biserica Greaca. Pentru ei, cersitul reprezinta o afacere de familie, in care si-au implicat toti cei sapte copii, dar si un frate al mamei. Femeia a fost amendata pentru cersetorie si tulburarea linistii publice in nenumarate rinduri, cuantumul acestor sanctiuni, ramase neplatite, ridicindu-se la 57 de milioane de lei vechi. Carmen Ghergus s-a reintors in strada, in fiecare an cu cite un nou-nascut in brate, apelind la mila trecatorilor si ignorind avertismentele autoritatilor. Veniturile lunare ale familiei se ridica la 16 milioane de lei lunar, dintre care 9 milioane reprezinta bani de la stat, iar diferenta reprezinta salariul lui Nelu Antohi, care s-a angajat din luna mai 2008. Carmen Ghergus primeste salariu ca insotitor pentru un minor cu handicap, iar copiii beneficiaza de alocatiile de stat si bugetul complementar pentru persoana cu handicap. Din cauza amenzilor primite de mama pentru cersetorie si tulburarea linistii publice, familia nu are dreptul de a primi si alocatia monoparentala. Saptamina trecuta, DGASPC a solicitat Pimariei municipiului sa intervina in acordarea unor ajutoare financiare exceptionale pentru familia de cersetori. "Am solicitat Primariei, printr-o adresa oficiala, sa se implice in rezolvarea problemei familiei Ghergus. Am invocat prevederile Legii nr. 272/2004, art.121, care confera primarului posibilitatea de a acorda ajutoare financiare exceptionale in cazuri speciale, care impun acest lucru. Sintem in asteptarea unui raspuns din partea unitatii administrativ-teritoriale", a declarat Simona Cimpoae, purtatorul de cuvint al DGASPC Braila.
Soarta copiilor, decisa in instanta
Carmen Ghergus a refuzat sistematic sa colaboreze cu institutiile de asistenta sociala de-a lungul timpului. Mai mult, ea a amenintat si chiar a lovit asistentii sociali de la DGASPC, pentru ca au dorit sa le ofere alternative de a-si creste copiii in conditii normale de viata, fara a cersi. Incercarile acestora de a ajuta numeroasa familie au esuat, adultii preferind sa iasa la cersit cu cei mici. Singurul moment cind mama a cooperat cu autoritatile a fost atunci cind a fost emisa Ordonanta Presedintiala pentru a veni la consiliere, dar si aceasta colaborare a durat foarte putin. DGASPC Braila i-a actionat din nou in judecata pe concubini, solicitind instantei emiterea unei Ordonante Presedintiale pentru preluarea celor sapte copii in plasament in regim de urgenta. Dintre cei sapte copii, doar unul este trecut si pe numele lui Nelu Antohi, persoana cu care Carmen Ghergus traieste in uniune consensuala. Cei doi risca si decaderea din drepturile parintesti. Instanta se va pronunta in legatura cu acest caz. Carmen Ghergus nu vrea insa cu nici un chip sa renunte la copii, desi dintre cei patru internati la centrul de plasament, unul singur a spus ca vrea sa se intoarca acasa. "Mama solicita copiii, doreste sa se ocupe in continuare de ingrijirea lor. Ea afirma ca nu avea cunostinta de faptul ca acesti copii cerseau impreuna cu unchiul matern, stia ca merg la o persoana care s-a oferit sa le acorde articole de imbracaminte. Urmeaza sa continuam instrumentarea cazului si sa facem instantei o propunere care sa fie adecvata nevoilor copiilor", a declarat Simona Cimpoae, purtatorul de cuvint al DGASPC Braila.
Fenomenul cersitului din usa in usa
Legislatia in vigoare prevede sanctiuni aspre pentru parintii sau strainii care scot copiii la cersit. Potrivit art. 326 din Codul Penal, fapta persoanei care avind capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului cerind ajutor material, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 ani. Legea nr. 272/2004 vine cu precizari in cazul minorilor care sint obligati sa cerseasca. Astfel, art. 132 prevede ca indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor se pedepseste cu inchisoare de la unul la 3 ani. De asemenea, recrutarea ori constringerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu inchisoare de la unul la 5 ani. Daca faptele sint savirsite de un parinte, pedeapsa ajunge pina la 7 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi.
Specialistii se tem insa ca cersetoria va fi, practic, imposibil de monitorizat in cazul in care se practica "din usa in usa" si nu in locuri publice. Deja, acest fenomen si-a facut simtita prezenta la Braila, fiind semnalate tot mai multe cazuri in care adulti, insotiti de copii, apeleaza la mila locatarilor.
"Conform Legii nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, in situatia in care se dispune masura plasamentului in regim de urgenta, de catre directorul general, trebuie sa fie sesizata instanta de judecata, care va spune ce se va intimpla cu copiii respectivi: fie mentinerea masurii de protectie speciala, inlocuirea masurii de protectie sau reintegrarea in familie. Doi dintre cei patru copii urmeaza sa fie evaluati de catre specialisti din cadrul Serviciului de Evaluare Complexa a Copilului cu Dizabilitati, pentru o eventuala incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap", a precizat Simona Cimpoae, purtatorul de cuvint al DGASPC Braila.
Cersetoria, o "afacere" de familie
Cei patru frati care au fost institutionalizati provin dintr-o familie binecunoscuta autoritatilor locale, dar si opiniei publice, prin mediatizarea in cotidianul nostru: Nelu Antohi si Carmen Ghergus, concubinii care de ani de zile isi exploateaza copiii trimitindu-i la cersit, zona lor de actiune fiind Biserica Greaca. Pentru ei, cersitul reprezinta o afacere de familie, in care si-au implicat toti cei sapte copii, dar si un frate al mamei. Femeia a fost amendata pentru cersetorie si tulburarea linistii publice in nenumarate rinduri, cuantumul acestor sanctiuni, ramase neplatite, ridicindu-se la 57 de milioane de lei vechi. Carmen Ghergus s-a reintors in strada, in fiecare an cu cite un nou-nascut in brate, apelind la mila trecatorilor si ignorind avertismentele autoritatilor. Veniturile lunare ale familiei se ridica la 16 milioane de lei lunar, dintre care 9 milioane reprezinta bani de la stat, iar diferenta reprezinta salariul lui Nelu Antohi, care s-a angajat din luna mai 2008. Carmen Ghergus primeste salariu ca insotitor pentru un minor cu handicap, iar copiii beneficiaza de alocatiile de stat si bugetul complementar pentru persoana cu handicap. Din cauza amenzilor primite de mama pentru cersetorie si tulburarea linistii publice, familia nu are dreptul de a primi si alocatia monoparentala. Saptamina trecuta, DGASPC a solicitat Pimariei municipiului sa intervina in acordarea unor ajutoare financiare exceptionale pentru familia de cersetori. "Am solicitat Primariei, printr-o adresa oficiala, sa se implice in rezolvarea problemei familiei Ghergus. Am invocat prevederile Legii nr. 272/2004, art.121, care confera primarului posibilitatea de a acorda ajutoare financiare exceptionale in cazuri speciale, care impun acest lucru. Sintem in asteptarea unui raspuns din partea unitatii administrativ-teritoriale", a declarat Simona Cimpoae, purtatorul de cuvint al DGASPC Braila.
Soarta copiilor, decisa in instanta
Carmen Ghergus a refuzat sistematic sa colaboreze cu institutiile de asistenta sociala de-a lungul timpului. Mai mult, ea a amenintat si chiar a lovit asistentii sociali de la DGASPC, pentru ca au dorit sa le ofere alternative de a-si creste copiii in conditii normale de viata, fara a cersi. Incercarile acestora de a ajuta numeroasa familie au esuat, adultii preferind sa iasa la cersit cu cei mici. Singurul moment cind mama a cooperat cu autoritatile a fost atunci cind a fost emisa Ordonanta Presedintiala pentru a veni la consiliere, dar si aceasta colaborare a durat foarte putin. DGASPC Braila i-a actionat din nou in judecata pe concubini, solicitind instantei emiterea unei Ordonante Presedintiale pentru preluarea celor sapte copii in plasament in regim de urgenta. Dintre cei sapte copii, doar unul este trecut si pe numele lui Nelu Antohi, persoana cu care Carmen Ghergus traieste in uniune consensuala. Cei doi risca si decaderea din drepturile parintesti. Instanta se va pronunta in legatura cu acest caz. Carmen Ghergus nu vrea insa cu nici un chip sa renunte la copii, desi dintre cei patru internati la centrul de plasament, unul singur a spus ca vrea sa se intoarca acasa. "Mama solicita copiii, doreste sa se ocupe in continuare de ingrijirea lor. Ea afirma ca nu avea cunostinta de faptul ca acesti copii cerseau impreuna cu unchiul matern, stia ca merg la o persoana care s-a oferit sa le acorde articole de imbracaminte. Urmeaza sa continuam instrumentarea cazului si sa facem instantei o propunere care sa fie adecvata nevoilor copiilor", a declarat Simona Cimpoae, purtatorul de cuvint al DGASPC Braila.
Fenomenul cersitului din usa in usa
Legislatia in vigoare prevede sanctiuni aspre pentru parintii sau strainii care scot copiii la cersit. Potrivit art. 326 din Codul Penal, fapta persoanei care avind capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului cerind ajutor material, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 ani. Legea nr. 272/2004 vine cu precizari in cazul minorilor care sint obligati sa cerseasca. Astfel, art. 132 prevede ca indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor se pedepseste cu inchisoare de la unul la 3 ani. De asemenea, recrutarea ori constringerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu inchisoare de la unul la 5 ani. Daca faptele sint savirsite de un parinte, pedeapsa ajunge pina la 7 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi.
Specialistii se tem insa ca cersetoria va fi, practic, imposibil de monitorizat in cazul in care se practica "din usa in usa" si nu in locuri publice. Deja, acest fenomen si-a facut simtita prezenta la Braila, fiind semnalate tot mai multe cazuri in care adulti, insotiti de copii, apeleaza la mila locatarilor.
