In vara anului 1831, "biciul holerei a lovit salbatic si a lasat in urma groaza si neliniste". La Braila, primele cazuri au fost semnalate in luna iunie. "Iar la leat 1831, vara, pe vremea secerisului, s-au intimplat o boala foarte groaznica, ce se numea holer morbuz, care aceasta boala nu s-au mai pomenit, de care multi au cazut de pre cai pre drumuri si au murit, de care boala li se schimba chipurile si se facea foarte groaznici. (...) La Braila, molima rapune 7 din 8 oameni pe care ii ataca", scriau cronicarii vremii. Ingroziti de nenorocirea ce se abatuse si asupra satului lor, mai multi localnici din Scortaru Vechi, au parasit comunitatea decimata de boala, si s-au mutat intr-un loc ferit, pe malul Buzaului. Molima a trecut, dar fugarii nu s-au mai intors acasa. Au ramas linga Buzau, si au intemeiat o noua localitate pe care au numit-o, cum altfel decit Scortaru Nou.
Doua sate deja au pierit
Acum Scortaru Nou e resedinta de comuna si mai are arondate trei sate: Pitulati, Sihleanu si Gurguieti, toate situate de-a lungul riului. In total 714 gospodarii. Initial, insa, comuna a avut 6 sate, dar doua s-au desfiintat: Desirati, dupa prapadul facut de inundatiile din 1970, si Martacesti, care pur si simplu a disparut datorita saracirii si imbatrinirii populatiei. De fapt, populatia imbatrinita si saracia sint si astazi principalele probleme cu care se confrunta autoritatile locale, din cei 1.500 de locuitori ai comunei, peste 60% fiind batrini de peste 60 ani. "Mai mult de jumatate din locuitori sint batrini si foarte batrini. In toata comuna sa fie cam 35 de tineri pina in 20 de ani, iar la scoala, 180 de copii, prescolari si scolari. In sate avem doar gradinite si ciclul primar, iar ciclul gimnazial, doar la Scortaru", a inceput prezentarea primarul comunei, Gheorghe Chivereanu.
Din copiii comunei, anual, la liceu, merg 5 maxim 7, iar la facultate 2, cel mult 3. Din pacate sint rare cazurile in care, gata scoliti, copiii revin acasa.
Doar 3 casatorii in 2005, si 6 anul acesta
De cum intri, in oricare din cele 4 sate, saracia te loveste. Casele sint vechi, subrede, din paianta si chirpici. Multe stau sa se darime. Doar citeva sint mai rasarite. Culmea, in tot periplul nostru nu am vazut nici o vila, iar primarul ne-a spus ca exista o singura casa cu un nivel. Din gospodariile vechi, multe sint parasite, sau locuite pe termen scurt, vara. Ca sint putini tineri ramasi acasa, o demonstreaza si faptul ca in 2005, in toata comuna, au fost oficiate doar 3 cununii civile, iar anul acesta, 6. In plus, din '90 si pina in prezent nu s-au construit de la temelie decit 8 case. Acestea sint argumente suficiente pentru a spune ca Scortaru este printre cele mai mici, mai sarace si mai imbatrinite comunitati ale judetului. Ce-i drept, nici nu prea ai cu ce ademeni tinerii la Scortaru. Pamintul nu e foarte bun, locuri de munca nu sint, industrie nu s-a dezvoltat in zona. Exista posibilitatea amenajarii unei zone piscicole, pe o suprafata de aproximativ 5 ha, pe un amplasament deja existent, lucru care ar mari potentialul economic al comunei, dar, spune primarul, proiectul este inca in faza de discutii. Se mai poate lucra si la dezvoltarea sectorului zootehnic, la Scortaru nu a fost demolat nici un grajd din fostele CAP. In rest nu prea ai ce face, si Buzaul a ramas fara peste de vreo 10 ani. Saracia comunei se vede si din numarul de animale existente, una, maxim doua vaci pe gospodarie si 1 cal la doua, trei familii. In total, cam 1.100 de vaci si 340 de cabaline.
Peste 20 de tineri au plecat in Italia si Spania
Sperante pentru viitor exista insa, peste 20 de tineri au plecat deja in Italia si Spania si singurul lor gind este sa se intoarca acasa, sa isi construiasca o casa si sa-si incropeasca o mica afacere. "In afara activitatii agricole, alte societati nu avem. De aceea e lipsa de locuri de munca si de aceea pleaca tinerii. In schimb, de doua saptamini a venit un turc si a angajat 16 tinere, pentru o fabrica de confectii, la Braila. O sa ajunga la 30 de persoane. Le asigura transport gratuit, salariu de 4 milioane pe luna si 15 - 20 de bonuri de masa. Pentru barbati, in afara celor plecati in strainatate, citiva merg la Latinu, la italian, alti 20 lucreaza la primarie, in baza Legii nr. 76 si presteaza servicii in folosul comunitatii, plus citiva mecanizatori la arendasi. Mai sint citiva cu probleme la ajutorul social, pe Legea 416. Restul fie nu vor sa munceasca, fie nu sint primiti, pentru ca avem si cazuri din acestea", a explicat Chivereanu.
Batrinii, majoritatea au lucrat in CAP si au pensii, mici ce-i drept, cei mai multi in jur de 1 milion de lei/luna.
In comuna sint si citeva familii tinere, instarite. Gospodariile lor adapostesc cite 7 - 8 vaci si cite 30-40 de oi. Lucreaza terenul rudelor mai in virsta si, financiar, desi nu ii dau banii afara din casa, o duc binisor. Pentru aceasta insa, ei muncesc din zori si pina tirziu in noapte, nu au clipa de ragaz. Nu stiu de duminica, de sarbatoare legala sau religioasa si, mai ales, habar nu au cum e in concediu.
Cam 2.500 ha au fost lasate pirloaga
Suprafata agricola a comunei este de circa 9.000 ha, din care arabila, 7.400 ha. Anul acesta au fost lucrate 5.000 ha. "Cel nelucrat e pamint cumarat de straini, in special italieni, pe care nu i-a interesat pina acum sa il exploateze. Poate cu subventiile europene se vor apuca si ei de treaba, ca vad ca au inceput sa vina pe la primarie. Au cumparat haotic parcele imprastiate, si acum incearca sa le comaseze, sa faca sole mai mari, si sa inceapa lucrul", spera primarul.
La nivelul comunei, lucrate de localnici in sistem individual, se exploateaza circa 250 ha. Nici cei mai instariti tarani nu duc mai mult de 10, maxim 13 ha. Cei mai multi se opresc la suprafete mici de pina in 5 ha. Oricum, la nivel de comuna, media pe proprietate este de 4 - 5 ha, pentru ca cei care au avut suprafete mai mari le-au vindut. Problema este ca in afara tractoarelor si utilajelor detinute de societatile agricole, in sate nu sint altele. Cei care isi lucreaza singuri pamintul platesc pentru lucrarile mecanice.
Restul pamintului este lucrat de cele 9 exploatatii comerciale, sub forma de arenda. Cea mai mare exploatatie apartine firmei americane "Terra Serv", 700 ha, iar urmatoarea, firmei "Midiador". Pentru ca pamintul nu e foarte bun, nivelul arendei este foarte mic, intre 250 si 400 kg griu/ha, dar si asa sint probleme cu onorarea ei, cele mai multe sesizari primite vizind-o pe Emilia Ionita, patroana "Midiador".
Cam 30% din pamint s-a vindut deja
In ciuda faptului ca pamintul nu e de calitate, majoritatea solelor fiind incluse in categoria III si IV, la Scortaru, in ultimii ani, circa 30% din terenul arabil si-a schimbat proprietarii. Pretul a ajuns si la 14 milioane de lei hectarul, pentru ca principalii cumparatori sint cetateni straini. In plus, sistemul de irigatii functioneaza, ceea ce e un atu la vinzare. Ce-i drept, anul acesta nu s-a udat dar motivul, spune primarul, este acela ca pretul apei este foarte mare si arendasii nu si-au permis investitii atit de consistente.
Chivereanu a subliniat insa ca de citiva ani s-a resimtit o crestere a interesului pentru zootehnie, in prezent in comuna existind mai multe ferme de vaci si oi. Ramine o problema - colectarea impozitelor. "La bugetul local, anul acesta ar fi trebuit sa stringem din impozitul pe pamint 2,1 miliarde de lei, dar nu am ajuns decit la putin peste 1 miliard. Motivul, multi proprietari sint din afara tarii si nu au platit, iar altii, care il au dat in arenda, spera sa plateasca arendasul. Ceva trebuie sa facem, e primul an in care ne punem sperante intr-un buget mai consistent, pentru ca de la cladiri si intravilan, sau de la cei 9 arendasi si cele citeva circiumi si magazine, taxele si impozitele aduc sume mici".
Cinci puncte critice pe Buzau
Desi in ultimii 2 ani inundatiile au facut ravagii in Romania, la Scortaru, Buzaul nu a creat probleme majore. "Nu am avut probleme cu inundatiile. In schimb, ne-a dat emotii cu caderile de maluri. Avem 5 puncte critice, unde a devenit periculos. Una a fost rezolvata in vara, la Pitulati, pentru ca ameninta digul de aparare al localitatii. Am primit bani de la Guvern si Apele Romane, circa 10 miliarde a costat consolidarea. Speram acum sa fim ajutati si la punctul critic de la Scortaru Nou, pentru ca erodarea malului pune in pericol o gospodarie, si la cel care afecteaza DJ 202 C Pitulati - Racovita, pentru ca surpa soseaua. Lucrurile acestea se stiu la nivel judetean si exista promisiuni ca fondurile necesare vor fi alocate. Cert este insa ca anul viitor Consiliul Local va primi bani pentru reabilitarea podului peste Buzau, de la Scortaru. Este vorba despre 23 miliarde de lei. Podul a fost dat in folosinta in 1989 si de atunci nu s-a intervenit niciodata asupra lui.
Planuri mari pentru 2007
La capitolul sperante pentru anul 2007, conducerea comunei incearca sa finalizeze lucrarile la retelele de apa potabila si pietruirea ulitelor. In plus, spera sa gaseasca bani pentru constructia retelelor de canalizare, dar si pentru o statie de tratare si epurare a apei, pe o noua fintina. "Fintinile existente sint de vreo 35 de ani exploatate. Noi am incercat sa facem un proiect pe ele, dar a fost declarat neeligibil pentru ca apa nu corespunde standardelor de calitate, are foarte multe cloruri si fier. Dar am demarat discutiile sa facem o fintina, la Oancea, singura cu apa potabila din apropierea noastra", a explicat Chivereanu.
Printre planurile pe 2007 se numara si finalizarea lucrarilor de modernizare a scolilor. "La Gurguieti si Sihleanu am schimbat timplaria. Scoala din Scortaru e cuprinsa intr-un program de reabilitare totala, alaturi de alte 20 de scoli din judet. Va avea grup sanitar interior, sala de gimnastica si incalzire centrala. Scoala din Pitulati e terminata acum 2 ani, reabilitarea s-a facut printr-un program guvernamental", a precizat primarul.
Biserica din Scortaru, monument in patrimoniul national
La citiva ani dupa constituirea localitatii, satenii au inceput si construirea bisericii. In 1856 locasul a fost gata, iar datorita vechimii si arhitecturii, acum face parte din patrimoniul national, ca monument istoric. Vremea insa l-a erodat cumplit, in prezent fiind in pericol de prabusire. Oficialitatile stiu si, de citiva ani, cauta fonduri. Nu au gasit. Consiliul Local a facut totusi un studiu conform caruia consolidarea ar ajunge la citeva miliarde bune, bani de care comuna nu dispune. Asa ca singurii care pot salva monumentul sint oficialitatile judetene sau cele de la Ministerul Culturii si Cultelor.
Pina autoritatile vor gasi fondurile necesare insa, credinciosii din Scortaru vor continua sa se inchine, cu frica de Dumnezeu dar si cu teama ca sfintul locas se poarte prabusi peste ei in orice clipa.
Doua sate deja au pierit
Acum Scortaru Nou e resedinta de comuna si mai are arondate trei sate: Pitulati, Sihleanu si Gurguieti, toate situate de-a lungul riului. In total 714 gospodarii. Initial, insa, comuna a avut 6 sate, dar doua s-au desfiintat: Desirati, dupa prapadul facut de inundatiile din 1970, si Martacesti, care pur si simplu a disparut datorita saracirii si imbatrinirii populatiei. De fapt, populatia imbatrinita si saracia sint si astazi principalele probleme cu care se confrunta autoritatile locale, din cei 1.500 de locuitori ai comunei, peste 60% fiind batrini de peste 60 ani. "Mai mult de jumatate din locuitori sint batrini si foarte batrini. In toata comuna sa fie cam 35 de tineri pina in 20 de ani, iar la scoala, 180 de copii, prescolari si scolari. In sate avem doar gradinite si ciclul primar, iar ciclul gimnazial, doar la Scortaru", a inceput prezentarea primarul comunei, Gheorghe Chivereanu.
Din copiii comunei, anual, la liceu, merg 5 maxim 7, iar la facultate 2, cel mult 3. Din pacate sint rare cazurile in care, gata scoliti, copiii revin acasa.
Doar 3 casatorii in 2005, si 6 anul acesta
De cum intri, in oricare din cele 4 sate, saracia te loveste. Casele sint vechi, subrede, din paianta si chirpici. Multe stau sa se darime. Doar citeva sint mai rasarite. Culmea, in tot periplul nostru nu am vazut nici o vila, iar primarul ne-a spus ca exista o singura casa cu un nivel. Din gospodariile vechi, multe sint parasite, sau locuite pe termen scurt, vara. Ca sint putini tineri ramasi acasa, o demonstreaza si faptul ca in 2005, in toata comuna, au fost oficiate doar 3 cununii civile, iar anul acesta, 6. In plus, din '90 si pina in prezent nu s-au construit de la temelie decit 8 case. Acestea sint argumente suficiente pentru a spune ca Scortaru este printre cele mai mici, mai sarace si mai imbatrinite comunitati ale judetului. Ce-i drept, nici nu prea ai cu ce ademeni tinerii la Scortaru. Pamintul nu e foarte bun, locuri de munca nu sint, industrie nu s-a dezvoltat in zona. Exista posibilitatea amenajarii unei zone piscicole, pe o suprafata de aproximativ 5 ha, pe un amplasament deja existent, lucru care ar mari potentialul economic al comunei, dar, spune primarul, proiectul este inca in faza de discutii. Se mai poate lucra si la dezvoltarea sectorului zootehnic, la Scortaru nu a fost demolat nici un grajd din fostele CAP. In rest nu prea ai ce face, si Buzaul a ramas fara peste de vreo 10 ani. Saracia comunei se vede si din numarul de animale existente, una, maxim doua vaci pe gospodarie si 1 cal la doua, trei familii. In total, cam 1.100 de vaci si 340 de cabaline.
Peste 20 de tineri au plecat in Italia si Spania
Sperante pentru viitor exista insa, peste 20 de tineri au plecat deja in Italia si Spania si singurul lor gind este sa se intoarca acasa, sa isi construiasca o casa si sa-si incropeasca o mica afacere. "In afara activitatii agricole, alte societati nu avem. De aceea e lipsa de locuri de munca si de aceea pleaca tinerii. In schimb, de doua saptamini a venit un turc si a angajat 16 tinere, pentru o fabrica de confectii, la Braila. O sa ajunga la 30 de persoane. Le asigura transport gratuit, salariu de 4 milioane pe luna si 15 - 20 de bonuri de masa. Pentru barbati, in afara celor plecati in strainatate, citiva merg la Latinu, la italian, alti 20 lucreaza la primarie, in baza Legii nr. 76 si presteaza servicii in folosul comunitatii, plus citiva mecanizatori la arendasi. Mai sint citiva cu probleme la ajutorul social, pe Legea 416. Restul fie nu vor sa munceasca, fie nu sint primiti, pentru ca avem si cazuri din acestea", a explicat Chivereanu.
Batrinii, majoritatea au lucrat in CAP si au pensii, mici ce-i drept, cei mai multi in jur de 1 milion de lei/luna.
In comuna sint si citeva familii tinere, instarite. Gospodariile lor adapostesc cite 7 - 8 vaci si cite 30-40 de oi. Lucreaza terenul rudelor mai in virsta si, financiar, desi nu ii dau banii afara din casa, o duc binisor. Pentru aceasta insa, ei muncesc din zori si pina tirziu in noapte, nu au clipa de ragaz. Nu stiu de duminica, de sarbatoare legala sau religioasa si, mai ales, habar nu au cum e in concediu.
Cam 2.500 ha au fost lasate pirloaga
Suprafata agricola a comunei este de circa 9.000 ha, din care arabila, 7.400 ha. Anul acesta au fost lucrate 5.000 ha. "Cel nelucrat e pamint cumarat de straini, in special italieni, pe care nu i-a interesat pina acum sa il exploateze. Poate cu subventiile europene se vor apuca si ei de treaba, ca vad ca au inceput sa vina pe la primarie. Au cumparat haotic parcele imprastiate, si acum incearca sa le comaseze, sa faca sole mai mari, si sa inceapa lucrul", spera primarul.
La nivelul comunei, lucrate de localnici in sistem individual, se exploateaza circa 250 ha. Nici cei mai instariti tarani nu duc mai mult de 10, maxim 13 ha. Cei mai multi se opresc la suprafete mici de pina in 5 ha. Oricum, la nivel de comuna, media pe proprietate este de 4 - 5 ha, pentru ca cei care au avut suprafete mai mari le-au vindut. Problema este ca in afara tractoarelor si utilajelor detinute de societatile agricole, in sate nu sint altele. Cei care isi lucreaza singuri pamintul platesc pentru lucrarile mecanice.
Restul pamintului este lucrat de cele 9 exploatatii comerciale, sub forma de arenda. Cea mai mare exploatatie apartine firmei americane "Terra Serv", 700 ha, iar urmatoarea, firmei "Midiador". Pentru ca pamintul nu e foarte bun, nivelul arendei este foarte mic, intre 250 si 400 kg griu/ha, dar si asa sint probleme cu onorarea ei, cele mai multe sesizari primite vizind-o pe Emilia Ionita, patroana "Midiador".
Cam 30% din pamint s-a vindut deja
In ciuda faptului ca pamintul nu e de calitate, majoritatea solelor fiind incluse in categoria III si IV, la Scortaru, in ultimii ani, circa 30% din terenul arabil si-a schimbat proprietarii. Pretul a ajuns si la 14 milioane de lei hectarul, pentru ca principalii cumparatori sint cetateni straini. In plus, sistemul de irigatii functioneaza, ceea ce e un atu la vinzare. Ce-i drept, anul acesta nu s-a udat dar motivul, spune primarul, este acela ca pretul apei este foarte mare si arendasii nu si-au permis investitii atit de consistente.
Chivereanu a subliniat insa ca de citiva ani s-a resimtit o crestere a interesului pentru zootehnie, in prezent in comuna existind mai multe ferme de vaci si oi. Ramine o problema - colectarea impozitelor. "La bugetul local, anul acesta ar fi trebuit sa stringem din impozitul pe pamint 2,1 miliarde de lei, dar nu am ajuns decit la putin peste 1 miliard. Motivul, multi proprietari sint din afara tarii si nu au platit, iar altii, care il au dat in arenda, spera sa plateasca arendasul. Ceva trebuie sa facem, e primul an in care ne punem sperante intr-un buget mai consistent, pentru ca de la cladiri si intravilan, sau de la cei 9 arendasi si cele citeva circiumi si magazine, taxele si impozitele aduc sume mici".
Cinci puncte critice pe Buzau
Desi in ultimii 2 ani inundatiile au facut ravagii in Romania, la Scortaru, Buzaul nu a creat probleme majore. "Nu am avut probleme cu inundatiile. In schimb, ne-a dat emotii cu caderile de maluri. Avem 5 puncte critice, unde a devenit periculos. Una a fost rezolvata in vara, la Pitulati, pentru ca ameninta digul de aparare al localitatii. Am primit bani de la Guvern si Apele Romane, circa 10 miliarde a costat consolidarea. Speram acum sa fim ajutati si la punctul critic de la Scortaru Nou, pentru ca erodarea malului pune in pericol o gospodarie, si la cel care afecteaza DJ 202 C Pitulati - Racovita, pentru ca surpa soseaua. Lucrurile acestea se stiu la nivel judetean si exista promisiuni ca fondurile necesare vor fi alocate. Cert este insa ca anul viitor Consiliul Local va primi bani pentru reabilitarea podului peste Buzau, de la Scortaru. Este vorba despre 23 miliarde de lei. Podul a fost dat in folosinta in 1989 si de atunci nu s-a intervenit niciodata asupra lui.
Planuri mari pentru 2007
La capitolul sperante pentru anul 2007, conducerea comunei incearca sa finalizeze lucrarile la retelele de apa potabila si pietruirea ulitelor. In plus, spera sa gaseasca bani pentru constructia retelelor de canalizare, dar si pentru o statie de tratare si epurare a apei, pe o noua fintina. "Fintinile existente sint de vreo 35 de ani exploatate. Noi am incercat sa facem un proiect pe ele, dar a fost declarat neeligibil pentru ca apa nu corespunde standardelor de calitate, are foarte multe cloruri si fier. Dar am demarat discutiile sa facem o fintina, la Oancea, singura cu apa potabila din apropierea noastra", a explicat Chivereanu.
Printre planurile pe 2007 se numara si finalizarea lucrarilor de modernizare a scolilor. "La Gurguieti si Sihleanu am schimbat timplaria. Scoala din Scortaru e cuprinsa intr-un program de reabilitare totala, alaturi de alte 20 de scoli din judet. Va avea grup sanitar interior, sala de gimnastica si incalzire centrala. Scoala din Pitulati e terminata acum 2 ani, reabilitarea s-a facut printr-un program guvernamental", a precizat primarul.
Biserica din Scortaru, monument in patrimoniul national
La citiva ani dupa constituirea localitatii, satenii au inceput si construirea bisericii. In 1856 locasul a fost gata, iar datorita vechimii si arhitecturii, acum face parte din patrimoniul national, ca monument istoric. Vremea insa l-a erodat cumplit, in prezent fiind in pericol de prabusire. Oficialitatile stiu si, de citiva ani, cauta fonduri. Nu au gasit. Consiliul Local a facut totusi un studiu conform caruia consolidarea ar ajunge la citeva miliarde bune, bani de care comuna nu dispune. Asa ca singurii care pot salva monumentul sint oficialitatile judetene sau cele de la Ministerul Culturii si Cultelor.
Pina autoritatile vor gasi fondurile necesare insa, credinciosii din Scortaru vor continua sa se inchine, cu frica de Dumnezeu dar si cu teama ca sfintul locas se poarte prabusi peste ei in orice clipa.
