O reglementare emisă de Ministerul Mediului la începutul acestui an dă o mare lovitură financiară Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brăila, afectându-i bugetul cu câteva zeci de mii de euro. Prin Ordinul nr. 301, din 2 aprilie 2014, semnat de Doina Pană, ministru delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, s-a interzis capturarea de iepuri vii în scopul scoaterii din ţară a acestora. Concret, asta înseamnă că AJVPS Brăila nu mai poate prinde iepuri pe care să îi vândă în Italia, aşa cum a făcut în ultimii ani, scoţând un profit frumos din această activitate. Exemplarele respective erau cumpărate de administratorii unor fonduri de vânătoare din Italia, în scopul refacerii populaţiei de iepuri sălbatici din zonele respective. "Aduceam astfel bani la bugetul asociaţiei şi reuşeam să menţinem la un nivel foarte redus valoarea cotizaţiei care trebuie plătită de fiecare membru. Avem una dintre cele mai mici cotizaţii din ţară - 1.050 lei pe an valoarea întreagă, sau 860 lei valoarea redusă, pentru cei care plătesc până în luna martie a anului în curs. Nu ştiu în ce condiţii o să putem menţine aceste valori şi pentru anul viitor. E posibil ca fiecare din cei 1.360 de membri ai asociaţiei noastre să fie nevoit să plătească 3 - 400 lei în plus, din cauză că nu ne mai putem onora contractele de livrare a iepurilor vii încheiate cu partenerii din străinătate. În luna decembrie se va lua o decizie, la nivel de asociaţie, în ceea ce priveşte valoarea noii cotizaţii pentru anul viitor", ne-a declarat Laurenţiu Radu, directorul AJVPS Brăila.
Profitul obţinut de AJPVS în urma capturării şi exportării iepurilor vii nu era deloc de neglijat. În actualul sezon de vânătoare, care a început pe 1 noiembrie 2014 şi se va termina pe 31 ianuarie 2015, asociaţia brăileană, ce are în administrare 27 fonduri de vânătoare, întinse pe 265.000 hectare, îşi propusese să vândă la export 800 de iepuri vii. În condiţiile în care preţul obţinut în anii trecuţi pe un exemplar a fost de circa 100 de euro, suma ce ar fi intrat în casieria asociaţiei s-ar fi ridicat la 80.000 euro.
"Interdicţia impusă de Ministerul Mediului este aberantă, în condiţiile în care noi avem în gestionare aceste fonduri de vânătoare în baza unui contract încheiat cu statul, iar potrivit acestui contract, dar şi a prevederilor legale în vigoare, cotele de recoltă aprobate aparţin în totalitate gestionarului. Altfel spus, statul ne-a aprobat o cotă de recoltare a iepurilor - în actualul sezon este vorba despre 4.381 de exemplare - iar în mod normal, ca gestionari ai fondurilor de vânătoare, avem dreptul să decidem ce facem cu această cotă. Putem să îi împuşcăm sau îi putem captura pentru a-i vinde la export. Aşa a fost până anul trecut şi totul a decurs fără probleme. Anul acesta, sub pretextul protejării populaţiei de iepuri, nu mai avem voie să-i capturăm ci doar să-i împuşcăm. Păi ce fel de protecţie e asta?! Cine a conceput şi a emis ordinul respectiv nu a avut alt scop decât să lovească în interesele economice ale asociaţiilor vânătoreşti", spune directorul AJVPS Brăila. Acesta a precizat că asociaţia pe care o conduce a dat în judecată Ministerul Mediului, solicitând suspendarea şi anularea Ordinului nr. 301. "După ce obţinem anularea vom cere şi daune materiale din partea Ministerului. Să ni se plătească banii pe care îi pierdem în actualul sezon din cauza interzicerii exportului de iepuri vii", a precizat directorul Radu.
"Ne obligă pe noi să facem treaba statului!"
Ordinul 301 are şi alte prevederi considerate de vânători drept aberante. Aceştia se plâng că, prin respectivul act normativ, gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să notifice toţi proprietarii de câini din rasa ogar sau metişi ai rasei respective că folosirea acestor patrupede la vânarea iepurilor se consideră braconaj şi se pedepseşte ca atare. "Noi nu avem o evidenţă exactă a crescătorilor de câini şi nu putem şti câţi ogari există în localităţile pe raza cărora se află fondurile noastre de vânătoare. O altă aberaţie este că ni se cere să trimitem notificări şi către agricultorii care administrează mai mult de 50 de hectare, cum că nu au voie să folosească utilaje, tehnologii sau substanţe toxice ce ar putea afecta populaţia de iepuri. Practic, acestea sunt nişte îndatoriri ce ar trebui îndeplinite de instituţiile statului, precum Poliţia, Direcţia Agricolă sau Direcţia Veterinară, nu de asociaţiile de vânătoare, ce nu se află în subordinea statului ci sunt nişte parteneri contractuali ai acestuia, prin concesionarea terenurilor unde se află fondurile respective", mai spune directorul Radu. Acesta a ţinut să reamintească şi un episod de dată recentă, referitor la faptul că Ministerul Agriculturii a permis importarea şi folosirea unei substanţe foarte toxice - Redentinul - destinată combaterii şoarecilor de câmp. "Deci noi, ca administratori ai fondurilor de vânătoare, nu avem voie să combatem dăunători precum vulpile, şacalii sau câinii sălbăticiţi decât prin împuşcare, iar agricultorilor li se permite să folosească otrăvuri pentru combaterea şoarecilor. Otrăvuri care, odată împrăştiate pe câmp, ucid o varietate mare de specii, inclusiv iepuri de câmp. Nu prea e normal ceea ce se întâmplă, această dublă măsură cu care se judecă lucrurile...", conchide directorul AJVPS Brăila.
