Numarul beneficiarilor de venit minim garantat este in scadere in ultimele luni. Astfel, potrivit datelor furnizate de Directia Muncii si Protectiei Sociale in acest moment exista 3.515 dosare pentru acordarea de venit minim garantat. Veronica Macri, director executiv al institutiei, a precizat ca numai 975 dintre acestea sint pentru mediul urban, restul fiind din mediul rural. Sumele platite de la inceputul acestui an pentru venitul minim garantat au fost de 3.334.094 lei. Comparativ cu 2006, an in care s-au inasprit conditiile de acordare ale ajutorului social, numarul dosarelor a scazut cu peste 1.000. Conditiile mai stricte nu sint singurele care au dus la scaderea numarului de beneficiari. Exista comune unde primarii descurcareti au incheiat contracte de colaborare cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru realizarea lucrarilor edilitar gospodaresti si au eliminat dosarele de venit minim garantat. Satenii au carte de munca, sint asigurati, salariile sint platite din bugetul de asigurari sociale pentru somaj, iar treburile din comuna sint rezolvate. O asemenea situatie este in comuna Gemenele unde exista doar doua dosare pentru venit minim garantat. Tot in judetul nostru exista destule comune unde sint sute de dosare. Aceasta este situatia in Viziru unde exista 225 de titulari de venit minim garantat, in comuna Galbenu unde sint 208 dosare, in comuna Ciresu care figureaza cu 170 de dosare, Zavoaia - cu 124 de dosare dar si Sutesti cu nu mai putin de 118 dosare.
Gemenele - comuna cu doar doua dosare pentru venit minim garantat
Primarul Calu Petrica din Gemenele este cu siguranta unul dintre aceia care dezaproba lenea. Asa se face ca in comuna pe care o gradinareste exista doar doua dosare pentru venit minim garantat. Cum a ajuns la aceasta performanta, ne-a explicat chiar edilul sef. "Imediat dupa aparitia Legii nr. 416/2001 , toata lumea s-a inghesuit sa intocmeasca dosare pentru venit minim garantat. Veneau alegerile si primarii aveau nevoie de capital electoral, acordarea de venit minim garantat fiind una dintre modalitatile de a obtine voturi. Eu am preferat Legea nr. 76/2002 care prevede acordarea de bani din bugetul de asigurari pentru somaj pentru efectuarea lucrarilor privind dezvoltarea comunitatilor locale. Asadar, am hotarit sa-i salarizez pe oameni pe perioade temporare in loc sa-i incurajez sa traiasca din ajutorul social. Daca avem front de lucru, ne extindem cu lucrarile tot anul. Odata luata aceasta hotarire, am inceput colaborarea cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, mai ales ca o mare parte din salarii este sustinuta de aceasta institutie din bugetul de asigurari pentru somaj. Eu am considerat ca aceasta masura este una foarte buna, mai ales deoarece satenii au contracte de munca, sint asigurati iar salariile sint platite din bugetul de asigurari pentru somaj", ne-a declarat primarul PSD al comunei Gemenele.
In acest fel, au fost rezolvate nenumarate probleme in comuna: satenii s-au implicat in lucrari edilitar-gospodaresti, au sapat santuri pentru extinderea retelei de alimentare cu apa, au imprastiat piatra pe mai multe strazi din comuna, au zugravit scoala, au participat la renovarea sediului primariei.
Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca subventiile se acorda angajatorilor care desfasoara activitati pentru dezvoltarea comunitatii locale, astfel: 70% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru persoanele angajate in perioada 1 aprilie - 31 octombrie si un salariu minim brut pe tara, la care se adauga contributiile de asigurari sociale, aferente acestuia, datorate de angajatori, pentru persoanele angajate in perioada 1 noiembrie - 31 martie. Aceste servicii pot fi organizate de autoritatile publice locale, organizatii neguvernamentale si alte organisme, in conditiile legii, cu avizul administratiei publice locale, subventia fiind acordata pentru fiecare persoana din rindul somerilor, incadrata cu contract individual de munca, pe o perioada de cel mult 12 luni.
La Bertesti existau in 2004, nu mai putin de 180 de dosare, iar acum numarul acestora este de doar 19
Bertesti este inca o comuna unde numarul celor care beneficiaza de ajutoare sociale este foarte mic. De remarcat este faptul ca daca in 2004 in aceasta comuna erau nu mai putin de 180 de dosare, acum exista doar 19. Cum s-a ajuns la aceasta situatie, ne explica primarul PNL Costel Capbun. "Cind am preluat mandatul aveam aproape 200 de dosare. Cei care incasau acest venit minim garantat aveau de facut acele ore de munca in folosul comunitatii. Multi dintre ei au refuzat, iar eu am fost nevoit sa-i pun absent si asa au pierdut ajutoarele sociale. Eu le-am spus ca ajutoarele acestea nu-s pomana, ca trebuie sa munceasca. Le-am explicat, de asemenea, ca e mult mai avantajos daca isi gasesc slujbe, in constructii, de exemplu, unde e nevoie de salariati si cistiga oricum mai mult decit ar primi potrivit venitului minim garantat. La sfirsitul anului 2006 s-au schimbat criteriile de acordare a acestor ajutoare sociale in sensul ca s-au inasprit conditiile. Eu am vrut sa incurajez munca. Nu am pierdut electorat. Eu consider ca mai mult am cistigat. Am vrut sa fac ceva pentru comuna si cred ca, intr-un final, le-am facut un bine satenilor. Dupa ce i-am pus absenti, s-au apucat de treaba. Singurul lucru care nu este corect si care ar trebui pus la punct este faptul ca nu toti angajatorii le fac carte de munca. Din aceasta cauza nu toti cei care s-au angajat au putut beneficia de servicii medicale sau nu le merge vechimea. Eu cred ca e o realizare totusi ca din aproximativ 200 de dosare cite erau in 2004 sa avem acum doar 19", ne-a declarat primarul de la Bertesti. Printre comunele cu foarte putini beneficiari se numara si Chiscani, cu 19 dosare si Cazasu, cu 12 dosare.
Braila, campioana parazitilor sociali
O situatie diferita este in comuna Viziru unde exista nu mai putin de 225 de dosare, din datele furnizate de Directia Muncii si Protectiei Sociale Braila. Victor Doaga, primar PSD, a explicat ca acest lucru este o consecinta a faptului ca Viziru este cea mai mare comunitate din mediul rural brailean. "Avem romi multi, dar si romani saraci. Majoritatea satenilor lucreaza la cimp. Avem si vreo 30 de persoane care beneficiaza de subventiile acordate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca", ne-a declarat primarul comunei. Precizam ca Viziru are 6500 de locuitori dintre care 4800 sint romani si 1700 sint romi.
La fel de multe dosare sint la Galbenu. Este vorba de nu mai putin de 208 dosare. Reprezentantii primariei ne-au spus ca saracia se adinceste din ce in ce mai mult in aceasta zona. "Avem destule dosare pentru ca locuri de munca nu sint. Nu se compara o comuna care e mai aproape de Braila cu comuna Galbenu care e la 100 de kilometri departare de municipiu. Am beneficiat si noi de un curs de scolarizare pentru agricultori specializati in cultura plantelor si avem 10 persoane care beneficiaza de acele subventii", ne-a declarat Georgeta Beizadea, asistent social in cadrul primariei din comuna. La Ciresu sint 170 de dosare. George Nedelcu, secretar al primariei, ne-a spus ca situatia este consecinta faptului ca nu sint obiective industriale in comuna. Acesta nu crede ca subventiile de la AJOFM sint avantajoase. "Stim si despre acele subventii, dar cred ca accesarea lor inseamna mai multa cheltuiala decit bani primiti de la AJOFM. Noi trebuie sa acoperim cei 30% din salariu plus impozitele si nu avem acesti bani. In plus, n-avem la ce treburi sa-i punem. Poate cind se va extinde reteaua de alimentare cu apa, va fi altfel", ne-a declarat reprezentantul primariei.
La Zavoaia sint 124 de dosare. Lenuta Moise, referent in cadrul departamentului de Asistenta Sociala, spune ca numarul a fost mai mare dar odata cu modificarea legii din septembrie anul trecut numarul beneficiarilor s-a micsorat. Exista in acest moment 3 beneficiari ai subventiilor acordate de AJOFM. "Aceste subventii sint o solutie avantajoasa din toate punctele de vedere. Oamenii au carti de munca, sint asigurati, le merge vechimea, iar salariile vin de la AJOFM", a spus Lenuta Moise.
Potrivit datelor furnizate de Directia de Asistenta Sociala in mai a.c., in municipiul Braila au existat 706 titulari care au solicitat acest drept, in iunie - 690 de persoane, in iulie - 662 de persoane iar in august, numarul acestora a ajuns la 642 de persoane.
Cei 642 de braileni, titulari de venit minim garantat, majoritatea dintre ei capi de familie, inseamna, de fapt, 1.439 de beneficiari dintre care 524 sint copii sub 16 ani, 379 sint persoane care au in intretinere cel putin un copil sub 7 ani, 327 sint braileni incadrati in diferite grade de invaliditate, 137 sint persoane virstnice, 37 sint adolescenti peste 16 ani care frecventeaza cursurile scolare, 14 au handicap si 21 efectueaza lucrari de interes local. Potrivit Anisoarei Satnoianu, director executiv al Directiei de Asistenta Sociala, numarul beneficiarilor a scazut deoarece s-au inasprit conditiile de acordare a venitului minim garantat, o parte dintre solicitanti si-au gasit de lucru in municipiu, iar o alta parte in strainatate.
Potrivit informatiilor furnizate de AJOFM referitoare la subventiile pentru ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes comunitar, acestea se adreseaza in special somerilor din mediul rural, acolo unde, deocamdata, nu exista alte oportunitati semnificative de ocupare. Sint vizate si categoriile cu acces mai greu pe piata muncii, aflate in dificultate, persoane de peste 45 de ani, intretinatori unici ai familiilor monoparentale, persoane de etnie roma, someri de lunga durata. In primele 8 luni ale acestui an au fost incadrate in munca prin aceasta masura activa 572 de someri, 22 % fiind din mediul urban si 78 % din mediul rural. Reprezentantii AJOFM au spus ca 70% dintre localitati au accesat aceste fonduri iar in anii 2004, 2005, 2006 au fost cheltuite aproximativ 90% din sumele alocate. "In vederea centralizarii datelor privind programele de ocupare temporara a fortei de munca la nivelul judetului, institutia noastra solicita anual propunerile privind necesarul de forta de munca, fiecarei primarii in parte, tinind cont ca din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilor legale, se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din rindul somerilor, pentru dezvoltarea comunitatilor locale. Nu am solicitat suplimentari ale fondurilor deoarece proiectia bugetara anuala s-a bazat pe fundamentarea programului de ocupare temporara a fortei de munca. In anul 2007 a fost alocata suma de 1.529.mii lei, procentul de realizare a cheltuielilor pina la sfirsitul lunii iulie 2007 fiind de aproximativ 50%, diferenta urmind a fi cheltuita integral pina la sfirsitul lui 2007", au spus reprezentantii AJOFM Braila.
Gemenele - comuna cu doar doua dosare pentru venit minim garantat
Primarul Calu Petrica din Gemenele este cu siguranta unul dintre aceia care dezaproba lenea. Asa se face ca in comuna pe care o gradinareste exista doar doua dosare pentru venit minim garantat. Cum a ajuns la aceasta performanta, ne-a explicat chiar edilul sef. "Imediat dupa aparitia Legii nr. 416/2001 , toata lumea s-a inghesuit sa intocmeasca dosare pentru venit minim garantat. Veneau alegerile si primarii aveau nevoie de capital electoral, acordarea de venit minim garantat fiind una dintre modalitatile de a obtine voturi. Eu am preferat Legea nr. 76/2002 care prevede acordarea de bani din bugetul de asigurari pentru somaj pentru efectuarea lucrarilor privind dezvoltarea comunitatilor locale. Asadar, am hotarit sa-i salarizez pe oameni pe perioade temporare in loc sa-i incurajez sa traiasca din ajutorul social. Daca avem front de lucru, ne extindem cu lucrarile tot anul. Odata luata aceasta hotarire, am inceput colaborarea cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, mai ales ca o mare parte din salarii este sustinuta de aceasta institutie din bugetul de asigurari pentru somaj. Eu am considerat ca aceasta masura este una foarte buna, mai ales deoarece satenii au contracte de munca, sint asigurati iar salariile sint platite din bugetul de asigurari pentru somaj", ne-a declarat primarul PSD al comunei Gemenele.
In acest fel, au fost rezolvate nenumarate probleme in comuna: satenii s-au implicat in lucrari edilitar-gospodaresti, au sapat santuri pentru extinderea retelei de alimentare cu apa, au imprastiat piatra pe mai multe strazi din comuna, au zugravit scoala, au participat la renovarea sediului primariei.
Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca subventiile se acorda angajatorilor care desfasoara activitati pentru dezvoltarea comunitatii locale, astfel: 70% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru persoanele angajate in perioada 1 aprilie - 31 octombrie si un salariu minim brut pe tara, la care se adauga contributiile de asigurari sociale, aferente acestuia, datorate de angajatori, pentru persoanele angajate in perioada 1 noiembrie - 31 martie. Aceste servicii pot fi organizate de autoritatile publice locale, organizatii neguvernamentale si alte organisme, in conditiile legii, cu avizul administratiei publice locale, subventia fiind acordata pentru fiecare persoana din rindul somerilor, incadrata cu contract individual de munca, pe o perioada de cel mult 12 luni.
La Bertesti existau in 2004, nu mai putin de 180 de dosare, iar acum numarul acestora este de doar 19
Bertesti este inca o comuna unde numarul celor care beneficiaza de ajutoare sociale este foarte mic. De remarcat este faptul ca daca in 2004 in aceasta comuna erau nu mai putin de 180 de dosare, acum exista doar 19. Cum s-a ajuns la aceasta situatie, ne explica primarul PNL Costel Capbun. "Cind am preluat mandatul aveam aproape 200 de dosare. Cei care incasau acest venit minim garantat aveau de facut acele ore de munca in folosul comunitatii. Multi dintre ei au refuzat, iar eu am fost nevoit sa-i pun absent si asa au pierdut ajutoarele sociale. Eu le-am spus ca ajutoarele acestea nu-s pomana, ca trebuie sa munceasca. Le-am explicat, de asemenea, ca e mult mai avantajos daca isi gasesc slujbe, in constructii, de exemplu, unde e nevoie de salariati si cistiga oricum mai mult decit ar primi potrivit venitului minim garantat. La sfirsitul anului 2006 s-au schimbat criteriile de acordare a acestor ajutoare sociale in sensul ca s-au inasprit conditiile. Eu am vrut sa incurajez munca. Nu am pierdut electorat. Eu consider ca mai mult am cistigat. Am vrut sa fac ceva pentru comuna si cred ca, intr-un final, le-am facut un bine satenilor. Dupa ce i-am pus absenti, s-au apucat de treaba. Singurul lucru care nu este corect si care ar trebui pus la punct este faptul ca nu toti angajatorii le fac carte de munca. Din aceasta cauza nu toti cei care s-au angajat au putut beneficia de servicii medicale sau nu le merge vechimea. Eu cred ca e o realizare totusi ca din aproximativ 200 de dosare cite erau in 2004 sa avem acum doar 19", ne-a declarat primarul de la Bertesti. Printre comunele cu foarte putini beneficiari se numara si Chiscani, cu 19 dosare si Cazasu, cu 12 dosare.
Braila, campioana parazitilor sociali
O situatie diferita este in comuna Viziru unde exista nu mai putin de 225 de dosare, din datele furnizate de Directia Muncii si Protectiei Sociale Braila. Victor Doaga, primar PSD, a explicat ca acest lucru este o consecinta a faptului ca Viziru este cea mai mare comunitate din mediul rural brailean. "Avem romi multi, dar si romani saraci. Majoritatea satenilor lucreaza la cimp. Avem si vreo 30 de persoane care beneficiaza de subventiile acordate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca", ne-a declarat primarul comunei. Precizam ca Viziru are 6500 de locuitori dintre care 4800 sint romani si 1700 sint romi.
La fel de multe dosare sint la Galbenu. Este vorba de nu mai putin de 208 dosare. Reprezentantii primariei ne-au spus ca saracia se adinceste din ce in ce mai mult in aceasta zona. "Avem destule dosare pentru ca locuri de munca nu sint. Nu se compara o comuna care e mai aproape de Braila cu comuna Galbenu care e la 100 de kilometri departare de municipiu. Am beneficiat si noi de un curs de scolarizare pentru agricultori specializati in cultura plantelor si avem 10 persoane care beneficiaza de acele subventii", ne-a declarat Georgeta Beizadea, asistent social in cadrul primariei din comuna. La Ciresu sint 170 de dosare. George Nedelcu, secretar al primariei, ne-a spus ca situatia este consecinta faptului ca nu sint obiective industriale in comuna. Acesta nu crede ca subventiile de la AJOFM sint avantajoase. "Stim si despre acele subventii, dar cred ca accesarea lor inseamna mai multa cheltuiala decit bani primiti de la AJOFM. Noi trebuie sa acoperim cei 30% din salariu plus impozitele si nu avem acesti bani. In plus, n-avem la ce treburi sa-i punem. Poate cind se va extinde reteaua de alimentare cu apa, va fi altfel", ne-a declarat reprezentantul primariei.
La Zavoaia sint 124 de dosare. Lenuta Moise, referent in cadrul departamentului de Asistenta Sociala, spune ca numarul a fost mai mare dar odata cu modificarea legii din septembrie anul trecut numarul beneficiarilor s-a micsorat. Exista in acest moment 3 beneficiari ai subventiilor acordate de AJOFM. "Aceste subventii sint o solutie avantajoasa din toate punctele de vedere. Oamenii au carti de munca, sint asigurati, le merge vechimea, iar salariile vin de la AJOFM", a spus Lenuta Moise.
Potrivit datelor furnizate de Directia de Asistenta Sociala in mai a.c., in municipiul Braila au existat 706 titulari care au solicitat acest drept, in iunie - 690 de persoane, in iulie - 662 de persoane iar in august, numarul acestora a ajuns la 642 de persoane.
Cei 642 de braileni, titulari de venit minim garantat, majoritatea dintre ei capi de familie, inseamna, de fapt, 1.439 de beneficiari dintre care 524 sint copii sub 16 ani, 379 sint persoane care au in intretinere cel putin un copil sub 7 ani, 327 sint braileni incadrati in diferite grade de invaliditate, 137 sint persoane virstnice, 37 sint adolescenti peste 16 ani care frecventeaza cursurile scolare, 14 au handicap si 21 efectueaza lucrari de interes local. Potrivit Anisoarei Satnoianu, director executiv al Directiei de Asistenta Sociala, numarul beneficiarilor a scazut deoarece s-au inasprit conditiile de acordare a venitului minim garantat, o parte dintre solicitanti si-au gasit de lucru in municipiu, iar o alta parte in strainatate.
Potrivit informatiilor furnizate de AJOFM referitoare la subventiile pentru ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes comunitar, acestea se adreseaza in special somerilor din mediul rural, acolo unde, deocamdata, nu exista alte oportunitati semnificative de ocupare. Sint vizate si categoriile cu acces mai greu pe piata muncii, aflate in dificultate, persoane de peste 45 de ani, intretinatori unici ai familiilor monoparentale, persoane de etnie roma, someri de lunga durata. In primele 8 luni ale acestui an au fost incadrate in munca prin aceasta masura activa 572 de someri, 22 % fiind din mediul urban si 78 % din mediul rural. Reprezentantii AJOFM au spus ca 70% dintre localitati au accesat aceste fonduri iar in anii 2004, 2005, 2006 au fost cheltuite aproximativ 90% din sumele alocate. "In vederea centralizarii datelor privind programele de ocupare temporara a fortei de munca la nivelul judetului, institutia noastra solicita anual propunerile privind necesarul de forta de munca, fiecarei primarii in parte, tinind cont ca din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilor legale, se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din rindul somerilor, pentru dezvoltarea comunitatilor locale. Nu am solicitat suplimentari ale fondurilor deoarece proiectia bugetara anuala s-a bazat pe fundamentarea programului de ocupare temporara a fortei de munca. In anul 2007 a fost alocata suma de 1.529.mii lei, procentul de realizare a cheltuielilor pina la sfirsitul lunii iulie 2007 fiind de aproximativ 50%, diferenta urmind a fi cheltuita integral pina la sfirsitul lui 2007", au spus reprezentantii AJOFM Braila.
