Dezavantajaţi sunt şi profesorii cu studii superioare de lungă durată şi grad definitiv, cu vechime între doi şi şase ani, care vor trece de la un coeficient de bază de 2,2 la 1,95. Tot o scădere este prevăzută şi în cazul celor cu vechime între şase şi zece ani. Conform vechii legi a salarizării unitare, aceştia aveau un coeficient maxim de 2,75, iar prin noua lege vor trece la 2,56, după cum notează portalul Realitatea.net.
Sindicaliştii din învăţământ spun că noua lege a salarizării unitare este inacceptabilă şi mai proastă decât cea veche. ""Noua lege a salarizării porneşte cu coeficienţii de la veniturile pe care le avem acum, adică cele reduse cu 25 %. Deci este inacceptabil să modifici legea în aşa fel încât să ai coeficient de plecare salariul micşorat cu 25%. (...) Pierderile din sistemul educaţional vor fi şi mai mari, lucru ce va transforma România într-o ţară de mâna a treia, iar învăţământul se va face cu persoane necalificate sau cu pensionari", a declarat, pentru Realitatea.net, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
Medicii şi farmaciştii, în schimb, vor beneficia de majorări ale coeficienţilor. Astfel, un medic primar cu studii superioare va avea un coeficient de ierarhizare de 5,77, de la 4,20 în prima lege, iar un rezident va avea între 3,52 şi 3,99 salarii minime, în funcţie de anul de rezidenţiat, faţă de intervalul 2,45- 3,20 actual.
Noii coeficienţi vor duce însă la majorările aferente numai pe hârtie. Iar asta deoarece acelaşi proiect al noii legi a salarizării unitare micşorează salariul minim la 640 de lei, de la 705.
Vestea bună, potrivit Realitatea TV, ar fi aceea că unii bugetari şi-ar putea recupera din pierderile salariale accentuate odată cu tăierea celor 25 de procente, din cauza crizei. Astfel, proiectul prevede acordarea unor creşteri ale salariilor de bază, însă nu oricum. Salariile între 600 şi 800 de lei vor putea fi majorate cu maximum 20%, iar cele de la 2.501 lei în sus ar putea creşte cu un procent.
