• dacă la Primărie lefurile funcţionarilor publici şi angajaţilor din aparatul propriu au crescut cu 4% începând cu 1 ianuarie 2019, la CJ Brăila au îngheţat la nivelul celor din 2018 • singurele indemnizaţii care s-au mărit sunt cele ale preşedintelui CJ Brăila - 18.720 lei brut (10.951 lei net) de la 17.100 lei în 2018, vicepreşedinţilor - 16.640 lei brut (9.734 lei net) de la 15.200 lei, dar şi ale consilierilor judeţeni • chiar şi aşa, salariile de la Consiliul Judeţean rămân mari: secretarul judeţului încasează o indemnizaţie de bază de 14.404 lei, deci cam 8.427 lei în mână • la polul opus, un îngrijitor/ paznic ia lunar 2.691 lei brut (1.603 lei net) • subiectul măririi lefurilor în 2019 doar la nivelul conducerii instituţiei a stârnit critici din partea consilierului judeţean PNL Ovidiu Nechita, care i-a sfătuit pe funcţionari să “nu îi mai facă treaba preşedintelui” în aceste condiţii
Salarii mari la Consiliul Judeţean Brăila, dar totuşi îngheţate la nivelul celor de anul trecut. Cam aşa s-ar putea descrie în câteva cuvinte tabloul indemnizaţiilor funcţionarilor publici şi angajaţilor aparatului propriu al CJ Brăila, începând cu 1 ianuarie 2019. Atenţie! Lefurile preşedintelui Francisk Chiriac, ale celor doi vicepreşedinţi, Ionel Eupureanu şi Cătălin Murea, precum şi ale consilierilor judeţeni au crescut la începutul anului, odată cu majorarea salariului minim brut pe ţară, garantat în plată de la 1.900 la 2.080 lei. Ei bine, plecând tocmai de la acest considerent, la fel ca la Primărie (unde indemnizaţiile angajaţilor proprii au fost majorate cu 4%), consilierii judeţeni au dezbătut şi aprobat un proiect de hotărâre privind noua grilă salarială a propriilor angajaţi. Însă în mod surprinzător, poate pentru că nu mai sunt suficienţi bani, poate pentru că lefurile angajaţilor se apropie oricum destul de mult de cele din Primărie, dar în mod cert şi pentru că bugetul pe acest an încă nu a fost aprobat, salariile au fost menţinute la nivelul 2018. Şi asta prin recalcularea coeficienţilor de ierarhizare, respectiv micşorarea acestora, după cum a reliefat în timpul unei şedinţe ordinare consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita, care a criticat cu această ocazie “mutarea” conducerii instituţiei.
Chiriac are o indemnizaţie la fel de mare precum cea a lui Dragomir
Revenind la indemnizaţiile încasate de cei din CJ Brăila, trebuie precizat încă de la început că toată grila salarială a fost concepută în funcţie de Legea Salarizării Unitare, astfel că în fruntea piramidei se află liderul Consiliului Judeţean. Mai exact, la fel ca primarul Municipiului Brăila, Marian Dragomir, şi Francisk Chiriac primeşte, potrivit Roxanei Costea (şefa Biroului Resurse Umane a instituţiei), prin înmulţirea coeficientului 9 cu salariul minim pe economie actual, o indemnizaţie lunară brută de 18.720 lei (10.951 lei net), mai mare decât cea din 2018, de 17.100 lei. Vicepreşedinţii, care au coeficientul de calcul 8, încasează lunar 16.640 lei brut (9.734 lei net), în timp ce în 2018 luau 15.200 lei. Astfel, consilierii judeţeni au de la 1 ianuarie o indemnizaţie brută de 1.684 lei (968 lei net), dacă sunt prezenţi la şedinţa ordinară şi la comisii în luna respectivă. De asemenea, dacă sunt consilieri ATOP se mai adaugă încă jumătate din indemnizaţia amintită.
Întrebat despre aceste creşteri, dar şi despre faptul că la nivelul propriilor angajaţi s-a menţinut nivelul salarial din 2018, Chiriac a afirmat că nu ar fi fost de acord nici cu mărirea propriei indemnizaţii, însă nu a avut de ales, deoarece acest lucru este prevăzut de legislaţia în vigoare.
“Salariile în plată la Consiliul Judeţean sunt cele din decembrie 2018. Menţinerea lor a fost posibilă pentru că de la 1 ianuarie salariul minim pe economie este de 2.080 lei. Erau unele salarii la anumite instituţii aflate în subordinea noastră, care încă erau încadrate la 1.900 lei. Deci la salariul minim. A trebuit automat să le ducem la 2.080 lei. Asta a fost procedura. Le-am dus pe toate cele care erau la 1.900 lei la 2.080 lei, iar pe celelalte care depăşeau le-am păstrat în plată. Indemnizaţia noastră a crescut într-adevăr, dar doar pentru că era pe lege. Eu nu am vrut, dar trebuia să crească datorită acelui indice”, a declarat Chiriac.
La rândul său, Roxana Costea, şefa Biroului de Resurse Umane a CJ Brăila a adăugat că deocamdată s-a mers pe această variantă deoarece instituţia nu are bugetul pe 2019 aprobat, astfel că lucrurile privind salariile ar putea căpăta şi alte nuanţe pe parcursul anului. Întrebată de ce alte sporuri mai beneficiază angajaţii aparatului propiu al CJ Brăila, pe lângă indemnizaţia lunară, sursa citată a mai amintit voucherele de vacanţă, care se acordă conform legii (dar care momentan nu se dau până la aprobarea bugetului), precum şi indemnizaţia de hrană începând cu 1 ianuarie.
Cum arată salariile celor cu funcţii de conducere la CJ în 2019
Dacă ar fi să aruncăm o privire peste proiectul adoptat recent de consilierii judeţeni, care vizează salariile aparatului propriu al instituţiei, vom constata că, în toate cazurile, fie funcţii publice de conducere sau de execuţie, coeficienţii de ierarhizare au fost recalculaţi şi micşoraţi faţă de anul trecut. Astfel, salariile au fost menţinute la nivelul din 2018.
În vârful topului privind salariile celor cu funcţii de conducere, se află secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, care ia cea mai mare leafă după cei doi vicepreşedinţi, aşa cum prevede legislaţia actuală. Discutăm despre un salariu de bază de 14.404 lei (grad profesional II, studii superioare, cu un coeficient de ierarhizare de 6,93), deci cam 8.427 lei în mână. Interesant este că în 2017 acesta avea un coeficient de ierarhizare de 7,58. De asemenea, dacă ar fi să facem o paranteză cu ce se întâmplă la Primărie, trebuie precizat că leafa acestuia nu diferă totuşi de cea majorată a secretarului municipiului, Ion Drăgan, care primeşte lunar 14.581 lei brut (8.500 lei în mână). Pe următorul loc se situează Arhitectul şef al judeţului, Marian Rusu, care are o indemnizaţie lunară de 13.778 lei brut (8.059 lei net). Acesta are un salariu chiar mai mare decât al arhitectului şef al Municipiului, Corina Anghelescu - 13.104 lei brut. Arhitectul şef al judeţului are un coeficient de 6,62, însă în 2017 avea 7,24 şi beneficia pe deasupra şi de o indemnizaţie brută de 950 lei pentru titlul ştiinţific de doctor, lucru care în 2019 nu a mai fost prins în proiectul adoptat de membrii CJ Brăila. Tot atât încasează în prezent şi un director executiv al CJ, în timp ce unul adjunct ia 12.506 lei brut lunar (7.315 lei net). Un şef serviciu primeşte 12.465 lei brut pe lună (7.292 lei net), iar un şef birou - 11.464 brut pe lună (6.707 lei net).
Cât iau cei cu funcţii de execuţie şi personalul contractual din aparatul CJ
Un auditor superior de la CJ Brăila încasează o leafă brută lunară de 8.973 lei (5.250 lei net), cu un coeficient de ierarhizare de 4,31, în timp ce în 2018 avea aceeaşi leafă, dar la coeficientul 4,72. Unul principal - 7.282 lei brut (4.260 lei net), iar un asistent - 5.524 lei brut pe lună (3.232 lei net). Toţi aceştia sunt încadraţi cu gradaţie zero şi studii superioare. Un consilier/consilier juridic - inspector superior primeşte 7.533 lei brut pe lună, unul principal - 5.910 lei pe lună, un asistent - 4.419 lei brut pe lună, iar un debutant - 3.885 lei brut lunar. Toţi aceştia sunt încadraţi la studii superioare. Un referent de specialitate superior încasează lunar o leafă brută de 6.312 lei, unul principal - 4.738 lei, un asistent - 4.172 lei, iar un debutant - 3.866 lei brut pe lună. Aceştia însă sunt încadraţi la studii superioare de scurtă durată. De asemenea, un referent superior primeşte lunar 4.370 lei brut (2.556 lei net), unul principal - 3.907 lei brut (2.285 lei net), un asistent - 3.643 lei brut (2.131 lei net), în timp ce un debutant - 3.550 lei brut (2.079 lei net). De această dată, discutăm doar despre persoane încadrate cu studii medii.
În ceea ce priveşte personalul contractual din aparatul de specialitate al CJ Brăila, la categoria “funcţii de conducere”, lucrurile stau foarte bine: un şef serviciu cu gradaţia 5 şi studii superioare primeşte o leafă lunară brută de 8.796 lei (coeficient de ierarhizare 4,23, însă în 2018 avea 4,63), deci 5.145 lei net. Desigur, nici în cazul funcţiilor de execuţie tabloul nu arată deloc rău. Un consilier ia o indemnizaţie brută lunară de 6.349 lei (gradaţia zero, studii superioare şi coeficient de ierarhizare 3,05 - 3,34 în anii trecuţi), deci 3.714 lei net. Un inspector de specialitate IA, cu gradaţie zero, studii superioare ia o leafă brută de 5.174 lei. Unul de gradul I, ia 4.637 lei, unul gradul II - 4.637 lei, iar un debutant - 3.800 lei brut. Toţi aceştia sunt încadraţi la studii superioare. Un inspector IA primeşte o indemnizaţie brută de 4.635 lei pe lună. Unul cu gradul I ia 4.333 lei, cu gradul II - 4.130 lei, iar un debutant - 3.866 lei. Aici discutăm doar despre studii superioare de scurtă durată.
Un muncitor calificat cu studii medii sau generale, poate primi 3.081 lei (1.819 lei net), 2.926 lei (1.732 lei net) sau 2.850 lei brut pe lună (1.691 lei net), în funcţie de treapta la care este încadrat, de la I la III. Un şofer la CJ Brăila, tot cu studii medii sau generale, primeşte o leafă brută de 3.857 lei pe lună (2.256 lei net). Un îngrijitor/paznic ia lunar 2.691 lei brut (1.603 lei net), iar un magaziner - 3.857 lei brut (2.256 lei net).
Contre la CJ Brăila pentru majorarea lefurilor doar în cazul aleşilor
Subiectul stabilirii salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale “Administraţie”, din CJ Brăila, a stârnit interesul consilierului liberal Ovidiu Nechita. Acesta l-a întrebat pe preşedintele instituţiei Francisk Chiriac de ce cresc lefurile pentru cei de la prezidiu şi restul consilierilor judeţeni, în timp ce pentru funcţionari şi angajaţi s-au recalculat coeficienţii de ierarhizare astfel încât să nu le crească indemnizaţiile odată cu majorarea salariului minim pe economie, aşa cum s-a întâmplat la Primăria Brăila. Nechita a afirmat că proiectul este identic cu cel aprobat în decembrie 2017 şi modificat ulterior la mijlocul lui 2018, astfel că ar trebui redenumit eventual prin a se face referire strict la micşorarea coeficienţilor de ierarhizare.
“Noi am votat salariile data trecută. Acum dacă ne uităm, sunt aceleaşi. Dumneavoastră faceţi acest lucru acum, dar de fapt şi de drept ce aţi făcut: în loc să actualizaţi salariile acestea de la minimul pe economie care este 2.080 lei acum le diminuăm coeficientul. Că asta faceţi! Le-aţi diminiuat coeficientul pentru că eraţi obligat. Dacă le păstraţi acelaşi coeficient, pentru că s-a mărit salariul minim pe economie trebuia să le crească salariile, corect? Nu ştiu cum aţi reuşit asta, dar rămânem la aceleaşi salarii de data trecută. Domnule preşedinte, ştiţi ce aţi făcut dumneavoastră aici? Vouă celor trei de la pupitru v-aţi mărit salariile, nouă consilierilor ne-aţi mărit salariile şi celor care muncesc... Noi suntem boierii şi dumnealor sunt iobagii! Voi munciţi, ne daţi proiectele, vă primiţi salariile şi noi venim şi ce facem?! Vă tăiem salariile! De ce? Pentru că «noi suntem boieri!» Domnule preşedinte, prin ceea ce aţi făcut acum, dumneavoastră personal v-a crescut salariul? Lor de ce nu le cresc salariile conform legii? Că sunt prea mulţi? Nu îi mai puneţi atunci să vorbească. Nu mai vorbiţi în numele preşedintelui, că îi faceţi treaba! El îşi ia salariul şi voi munciţi degeaba!”, le-a transmis Nechita, revoltat, angajaţilor CJ Brăila, prezenţi în sală.
Preşedintele CJ Brăila a explicat că proiectul vizează stabilirea salariilor pentru 2019 şi nu modificarea coeficienţilor de ierarhizare. Acesta a recunoscut că i-a crescut indemnizaţia, însă a dorit să puncteze că este vorba doar de o prevedere a legislaţiei în vigoare, pe care, personal, nu şi-a dorit-o.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu 18 voturi “pentru” şi 11 “împotrivă” din partea consilierilor judeţeni PNL prezenţi în sală şi a PND-istului Cătălin Iordache.
