În timp ce Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are conturile goale, iar pacienţii sunt nevoiţi să cumpere materialele sanitare şi medicamente necesare tratamentelor şi intervenţiilor chirurgicale, angajaţii Serviciului Judeţean de Medicină Legală (SJML) au venituri care îi plasează în categoria bugetarilor privilegiaţi. Salariile medicilor legişti sunt considerabile, însă trebuie precizat că ei sunt plătiţi de către stat, care se dovedeşte în acest caz un patron deloc zgârcit. Medicul şef legist, dr. Gina Ilie, a încasat în luna aprilie un venit net de 10.813 lei, cel mai mare din sistemul sanitar brăilean. Nu doar dr. Ilie a încasat un salariu substanţial, ci şi subordonaţii săi. Astfel, ceilalţi doi medici primari au obţinut venituri nete de 9.931 lei, respectiv 8.575 lei, biologii principali au beneficiat de 5.074 lei, respectiv 4.821 lei. Asistenţii medicali din acest serviciu nu încasează mai puţin de 3.200 de lei, cel mai mare venit în luna aprilie fiind de 4.806 lei. Autopsierii au încasat salarii de 4.940 lei, respectiv 3.162 lei, în timp ce psihologul a plecat acasă cu un venit de 1.926 lei. Nici îngrijitoarele nu s-au lăsat mai prejos, fiind plătite cu 2.182 lei, respectiv 2.141 lei, ceva mai mult decât asistentele din alte zone. Şi mai bine remuneraţi au fost brancardierii, care au primit în mână 2.579 lei, respectiv 2.141 lei, triplu faţă de colegi de la alte secţii. Cele mai mici venituri le-au încasat dactilografele, care au primit 1.318 lei, respectiv 1.058 lei. Delia Coman, directorul de la Resurse Umane, Normare, Organizare şi Salarizare (RUNOS) din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, ne-a precizat că cei 19 de angajaţi ai SJML beneficiază de sporuri speciale şi sunt plătiţi de Ministerul Sănătăţii, prin transferuri de la bugetul de stat, aşadar nu din bugetul asigurărilor de sănătate, de la care primeşte finanţare Spitalul Judeţean. "Medicina Legală beneficiază de spor de 100%, iar salariul de încadrare este dublu faţă de alte categorii de personal, din această cauză sunt aceste venituri. Grila de salarizare de la Medicină Legală este aşa de mulţi ani", a spus Delia Coman.
Salarii bune au primit în luna aprilie şi lucrătorii din cadrul Laboratorului de Anatomie Patologică. Şeful laboratorului a încasat 8.939 lei, iar cei doi medici specialişti au primit 6.111 lei, respectiv 5.986 lei. Asistentele medicale au primit între 4.808 lei şi 4.122 lei, iar autopsierii între 3.686 lei şi 2.827 lei. Potrivit informaţiilor oferite de către directorul RUNOS al Spitalului Judeţean, cei 15 angajaţi ai Laboratorului de Anatomie Patologică sunt plătiţi tot de la bugetul de stat şi beneficiază, de asemenea, de sporuri de 100%.
"Condiţii deosebit de periculoase"
Deşi poate fi inclusă în categoria bugetarilor "de lux" ai României, dr. Gina Ilie nu este nici pe departe în topul celor mai bine plătiţi medici legişti din ţară, ale căror venituri în luna aprilie au ajuns şi la aproape 170 milioane lei vechi, cum este cazul şefului Serviciului Judeţean de Medicină Legală Botoşani. "Legiuitorii au stabilit, printr-o hotărâre de guvern din 1993, ca salariile celor de la Medicină Legală să fie duble faţă de ale altor cadre medicale. În sistemul de Medicină Legală lucrează foarte puţini oameni, abia dacă sunt 200 de medici şi aproape 1.000 de asistente în toată ţara", a justificat dr. Gina Ilie nivelul salarizării în Medicina Legală. Concret, "pentru condiţii deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică şi medicină legală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii, cuantumul sporului este de 50-100% din salariul de bază, conform criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii", se arată în Hotărârea de Guvern nr. 281/1993, cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. Medicul şef legist a precizat că nu toţi angajaţii SJML Brăila beneficiază de spor de 100%, fiind şi cazuri în care sporul este de 50%. "Din cele 19 persoane, 6 au spor de 50%, respectiv biologii, asistenta pe toxicologie, secretarele dactilografe şi psihologul. Cine nu are treabă cu Morga, are spor de 50%. La ceilalţi, doar teoretic este spor de 100%. Practic, în conformitate cu Legea 330, a salarizării, de la 1 ianuarie sporul a fost limitat la 75%, pentru că nu trebuia să depăşească cuantumul din decembrie 2009. Salariile noastre, după noua lege a salarizării, nu mai respectă principiul dublu faţă de ceilalţi angajaţi din sistemul sanitar", a subliniat dr. Ilie. În ceea ce priveşte personalul, medicul şef legist a arătat că, în ciuda salariilor tentante, nu există interes pentru ocuparea posturilor de la Medicină Legală. "A fost concurs pentru postul de asistent care să facă autopsii. Nu am văzut coadă ca la alte specialităţi, s-au prezentat doar două candidate", a spus dr. Gina Ilie. În prezent sunt angajate 5 asistente, dintre care una lucrează pe farmacologie-toxicologie, una pe histopatologie şi numai 3 au activitate şi la Morgă, şi la cabinet. De asemenea, SJML Brăila are angajat şi un psiholog care face parte din comisiile de expertizare medico-legale, situaţia fiind unică în ţară, cu excepţia institutelor de Medicină Legală, după cum a precizat medicul şef legist. Analizând veniturile angajaţilor de la Medicină Legală şi ale altor categorii de personal din sistemul sanitar, se pot constata diferenţe mari, dar dr. Ilie consideră că nu pot fi făcute comparaţii, date fiind condiţiile deosebite de lucru. "Avem condiţii speciale şi de remuneraţie, şi de muncă. Nu putem fi comparaţi cu ceilalţi. Brancardierii, dacă îi cheamă Poliţia în timpul săptămânii, pot să piardă şi după-amiaza, şi noaptea, nu le dă nimeni bani. La fel autopsierii, dacă trebuie făcută autopsia după-amiaza, teoretic ar trebui să le dau liber. Practic, este imposibil. Pe mine, dacă mă cheamă procurorul şi trebuie să mă duc undeva, pe coclauri, pot să stau toată după-amiaza sau seara acolo. Medicii legişti trăiesc numai din salariu, nu fac consultaţii la cabinetul privat, nu au niciun fel de drept. Noi nu putem lucra în privat, rămânem numai cu programul de la serviciu, care este de 6 ore, între 8 şi 14. Nu avem sistem de gardă. Au fost servicii de medicină legală în ţară care au găsit înţelegere şi au făcut linie de gardă. La noi, tot ce s-a reuşit a fost să se pună beţe în roate şi o înverşunare mai mare a cadrelor medicale împotriva noastră", a mai spus dr. Ilie.
Cel mai bine plătit bugetar din sănătatea brăileană şi-a explicat salariul prin responsabilitatea în situaţiile în care trebuie să fie investigat un cadavru pentru a se stabili cu exactitate cauza morţii unui om sau în care de parafa medicului legist depinde dacă un individ va fi sau nu judecat pentru conducere sub influenţa alcoolului ori pentru vreo agresiune. "Medic legist înseamnă să ştii tot ce înseamnă activitate medicală. Trebuie stabilită cauza exactă a morţii. Vin oameni din spital, care au stat acolo câte trei luni şi nu au un diagnostic, iar noi le punem diagnostic. Sau facem expertize în cazul oamenilor care au fost vătămaţi. Trebuie să ai noţiuni despre tot ce înseamnă medicină, nu poţi să spui specialitatea mea este de la gât la torace, de exemplu. Specialitatea mea nu are frontiere", a concluzionat dr. Gina Ilie.
