• asta au anunţat, recent, primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac, ambii încrezători în colaborarea cu administraţia gălăţeană, pe viitor • chiar dacă nu vor să dea prea multe detalii despre planurile asociaţiei, liderii brăileni susţin că proiectele de consilii pentru aprobarea acesteia ar putea fi gata în luna aprilie
Atât primarul Marian Dragomir cât şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac susţin că demersurile legate de colaborarea cu administraţia gălăţeană pentru o zonă metropolitană, încep să prindă contur încet-încet. Deşi nu vor să dea prea multe detalii despre cum va funcţiona exact această colaborare, liderii administraţiei brăilene dau asigurări că de această dată nu vor mai exista orgolii care să blocheze planurile pregătite. Mai mult, cei doi susţin că deja s-a prefigurat un nume pentru asociaţia intercomunitară în aşa fel încât niciuna dintre comunităţi să nu se simtă lezată în vreun fel. Acesta va fi “Dunărea de Jos”. Potrivit primarului Marian Dragomir, după întâlnirea de săptămâna trecută cu edilul-şef al Galaţiului Ionuţ Pucheanu, zilele trecute a urmat o altă vizită legată de statutul viitoarei asociaţii, însă de această dată a lui Ion Drăgan, secretarului municipiului şi cel al judeţului Dumitrel Priceputu cu omologii acestora din oraşul vecin.
“Am stabilit să păstrăm o oarecare discreţie a contextului în care discutăm, până în acel moment în care vom face publice toate detaliile. Cert este un singur lucru: suntem oameni tineri şi nu avem lucruri legate de orgoliu. Acesta este şi motivul pentru care ne întâlnim atât la Brăila cât şi la Galaţi. O să vedeţi că denumirea acestei asociaţii nu va genera nemulţumiri din partea unora, pentru că nu va începe cu numele unui oraş sau a celuilalt. Am stabilit deja. Suntem în regiunea Dunărea de Jos, prin urmare un asemenea nume nu va genera orgolii din partea nimănui. Eu cred că acesta este momentul în care putem să conlucrăm cel mai bine pentru a nu ajunge la disensiuni. Nu ne interesează să mai pierdem vremea pe orgolii mărunte. Asociaţia presupune o zonă metropolitană şi colaborarea pentru susţinerea unor proiecte comune, Conducerea va fi asigurată prin rotaţie. Şi asta am stabilit. Nu vom avea absolut niciun lucru legat de orgolii”, a declarat Dragomir.
Chiriac: Din această asociere vor face parte 11 entităţi
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a declarat, vineri, că se lucrează la actul constitutiv al asociaţiei Dunărea de Jos, care ar putea fi supus votului în consilii, cel mai probabil în luna aprilie. Potrivit acestuia, din asociere nu vor face parte doar cele două Consilii Judeţene şi Primăriile de Municipiu, ci şi comunele brăilene Vădeni, Chiscani şi Cazasu, precum şi alte patru comune din imediata apropiere a oraşului Galaţi.
“Noi ne doream să venim cu documente în faţa dumneavoastră. Tocmai de asta am hotărât să oferim informaţii abia când erau gata toate hotărârile celor 11 entităţi prinse în această asociaţie. Să vă prezentăm actul constitutiv şi să vă spunem că această dorinţă care trenează de foarte mult timp, tocmai ce a fost pusă în practică într-un timp relativ scurt. Oricum, deschiderea a fost foarte mare şi din partea domnului primar de la Galaţi şi din partea domnului preşedinte de CJ, Costel Fotea. Sunt foarte multe aspecte care în trecut au ţinut pe loc această asociere, dar le-am rezolvat într-un timp foarte scurt. De exemplu, partea cu numele. Mie îmi şi place «Dunărea de Jos». Mai sunt şi alte aspecte pe care nu aş vrea să le spun acum, legat de cine va deţine preşedinţia şi aşa mai departe. Sunt mici detalii şi sperăm că în aprilie toţi vom avea aceste hotărâri adoptate în consilii şi să avem, efectiv, toate documentele în regulă”, a afirmat Chiriac.
Simionescu şi Rotaru, prezenţi la întâlnirile cu liderii din Galaţi
Şi preşedintele interimar al PSD Brăila Ion Rotaru, precum şi preşedintele executiv al organizaţiei Aurel Simionescu au comentat, vineri, în legătură cu şansele de reuşită a colaborării cu administraţia gălăţeană. Deşi a afirmat că a luat parte la discuţiile cu primarul Galaţiului şi şeful de CJ, Simionescu s-a arătat oarecum sceptic în privinţa proiectului, luând în calcul experienţele din trecut. Chiar şi aşa, fostul primar a recunoscut că de această dată lucrurile par să fie pe un făgaş normal, inclusiv în ceea ce priveşte limitarea numărului comunelor care vor fi cuprinse în viitoarea zonă metropolitană.
“Eu zic totuşi că avem şanse să facem paşi înainte. Motivaţia principală este că atunci când te duci pe o zonă metropolitană, dincolo de programul operaţional regional şi toate celelalte lucruri pe care le mai avem noi, ne putem duce direct la Bruxelles, la Comisia Europeană şi putem să obţinem separat diverse tipuri de finanţare pe această structură”, a declarat Simionescu.
La rândul său, Rotaru a ţinut să puncteze eforturile noii administraţii brăilene de a rezolva şi această problemă, în ciuda faptului că are “un trecut nefericit”.
“Eu cred că orice încercare de acest gen este benefică. Înţelepciunea populară spune că: «unde-s doi puterea creşte!» Din punct de vedere al partidului, atât primăria cât şi CJ au susţinerea noastră şi suntem implicaţi în acest proiect care începe să prindă contur”, a conchis şeful PSD Brăila.
