Bogdan Minescu a fost ales de colegii săi liberali să-l înfrunte pe Gheorghe Bunea Stancu, liderul PSD şi actualul preşedinte CJ, în "bătălia" care are loc zilele acestea pentru supremaţia în interiorul USL. Este vorba despre sondajele de opinie pe baza cărora se vor decide ordinea şi numărul de consilieri liberali respectiv social democraţi care se vor regăsi pe listele comune ale USL. Bogdan Minescu este cunoscut brăilenilor mai mult în calitate de şef al secţiei de Cardiologie a Spitalului Judeţean, dar este şi unul dintre liberalii cu vechime şi prestanţă din cadrul PNL Brăila.
- Candidaţi, domnule doctor Bogdan Minescu?
- Avem obiceiul să tragem concluzii pripite. În interiorul PNL Brăila suntem la o fază de clarificări, căutăm cele mai bune soluţii pentru candidaţii noştri la alegerile locale din 2012. E o chestiune şi de management al resursei umane. Sondajul care se realizează acum în interiorul USL îl privim ca pe un test pentru noi, pentru că va stabili ponderea pe care PNL o are în interiorul coaliţiei. Colegii mei au optat la sondaj pentru oameni cu experienţă, cu notorietate şi sunt onorat că am fost în topul preferinţelor lor. De aici până la candidatură mai este drum lung. S-ar putea ca "postul" despre care discutăm astăzi nici să nu mai fie scos la concurs anul viitor. Se discută cu tot mai multă insistenţă despre oportunitatea regionalizării, aşa că este posibil ca funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean să dispară!
- Au existat voci care v-au recomandat să vă opriţi doar la activitatea dumneavoastră medicală, să staţi mai departe de politică, de administraţie...
- Da, e drept. Lumea mă ştie în primul rând ca medic, dar să ştiţi că pot mai mult decât atât! De 11 ani, sunt consilier judeţean. Am condus patru ani Direcţia de Sănătate Publică a judeţului. Să ştiţi că un medic bun poate fi şi un bun manager, dacă are abilităţi şi expertiză. Medicii au numeroase contacte cu oameni din diverse categorii şi medii sociale şi, de multe ori, cunosc chiar mai bine decât politicienii problemele, necazurile acestora.
- Care e principala concluzie pe care aţi tras-o după aceşti ani în care aţi fost consilier judeţean?
- Am stat de multe ori de vorbă cu oamenii. La cabinet, dar şi în întâlnirile din cartiere, la cele din mediul rural. Chiar mi-am făcut timp să particip la aceste evenimente, pentru că mi se pare esenţial pentru un om implicat în politică să nu piardă contactul cu realitatea profundă. Concluzii? Principala este că trebuie să lucrăm în funcţie de priorităţi. Sănătatea, educaţia, dezvoltarea economică sunt lucrurile importante, fără de care viitorul nu sună foarte bine. Ne trebuie locuri de muncă stabile, bine plătite. În general, cred că a venit vremea să lucrăm cu strategii.
"Cu salarii mai mari, cu locuinţe, poate am reuşi să aducem medicii tineri"
- Sănătatea este unul dintre domeniile cele mai afectate. Este vreo strategie aplicabilă?
- Orice strategie sanitară trebuie să înceapă de la descentralizare. Spitalele au fost transferate către comunităţile locale, au fost preluate de consiliile judeţene sau de cele municipale, dar în dreptul lor au venit doar responsabilităţi, nu şi drepturi. Este anormal ca un spital judeţean să aibă nevoie de aprobare de la Ministerul Sănătăţii pentru înfiinţarea unei linii de gardă? Pe care, eventual, nici să nu o aprobe! Sau este normal ca ministerul să decidă de câte paturi este nevoie la un spital din Brăila, fără să ţină seama, însă, şi de istoricul internărilor? Trebuie ca decizia să se apropie în mod real de comunitate, care îşi ştie cel mai bine nevoile.
- Stă Brăila altfel decât restul ţării?
- Din păcate, nu, descentralizarea nu funcţionează în mod real nicăieri. La Brăila s-a început o dezvoltare a Spitalului Judeţean de Urgenţă, o decizie corectă şi care trebuie continuată, mai ales în condiţiile în care sistemul sanitar românesc este polarizat încă tot pe spital.Trebuie finalizată mutarea secţiilor de urgenţe în corpul A, pentru un acces cât mai facil al pacientului de la un serviciu la altul, pentru operativitate, pentru costuri. În primul rând, pentru viaţa pacientului. Prioritate trebuie să devină, însă, politica de personal. Avem nevoie de medici. În momentul de faţă sunt secţii, cum ar fi cardiologia, unde nu sunt suficienţi medici. La interne, la chirurgie, sunt mulţi medici în prag de pensie. Din spate nu vine nimeni, medicii tineri fug de spitalele din provincie. Preferă spitalele universitare, uneori chiar pe salarii de nimic sau pleacă în străinătate. La Secţia de Cardiologie, spre exemplu, am scos două posturi la concurs şi chiar sunt curios dacă o să vină cineva să se înscrie! Cred că trebuie să devină o preocupare a autorităţilor să asigure facilităţi atractive. Cu salarii mai mari, cu locuinţe, poate am reuşi să aducem medicii tineri.
"E realist şi echitabil ca dezvoltarea unei zone să se regăsească şi în sistemul sanitar"
- Vedeţi vreo soluţie pentru redresarea sistemului sanitar?
- Reaşezarea sistemului trebuie să înceapă de la finanţare. La cum este conceput acum, devine o problemă tot mai mare funcţionarea acestui sistem. E strâmbă modalitatea de colectare a fondurilor: banii oamenilor, bani privaţi, sunt colectaţi la un buget naţional, de unde se întorc prea puţini înapoi, în sistem. Nimeni de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu spune clar câţi bani se strâng anual la acest buget. De fapt, nu se doreşte acest lucru, pentru că banii pe care oamenii îi plătesc pentru sănătatea lor ajung, de fapt, în alte părţi. Există aceste suspiciuni. Trebuie revenit la modul de funcţionare de la sfârşitul anilor 90, când banii erau adunaţi la nivel judeţean, o mică parte plecau la centru, pentru reechilibrarea sistemului. Banii erau folosiţi de cei care îi plăteau. Şi erau suficienţi, credeţi-mă!
- Nu există riscul ca o astfel de funcţionare să lase anumite judeţe fără destui bani?
- Partea care se trimitea la bugetul central, tocmai acest rol îl avea, de a echilibra lucrurile. Banii s-ar duce în judeţele sărace, care nu au posibilităţi de finanţare. Pe de altă parte, este normal ca un judeţ unde se adună mai multe fonduri să şi beneficieze de bani. Înseamnă că acolo economia funcţionează mai bine, că au fost atrase investiţii. E realist şi echitabil ca dezvoltarea unei zone să se regăsească şi în sistemul sanitar.
- E o gândire liberală...
- Nu numai, e o abordare corectă a problemei. Să ştiţi că liberalii au acordat un foarte mare respect problemei sanitare. În vremea Guvernului Tăriceanu, medicii de familie nu au avut emoţii că trebuie să închidă cabinetele, cum au acum. Şi spitalele au dus-o mai bine. Au fost bani în sistem şi s-au gestionat cu responsabilitate. De altfel, e vocaţia liberalilor să gestioneze bine banul public. Să nu uităm că liberalii au dublat pensiile, au crescut salariile bugetarilor şi au scăzut taxele şi impozitele. Sunt fapte, nu promisiuni. Noi chiar avem tradiţia de a moderniza România.
