Conform unor surse citate de cotidianul The Washington Post, preşedintele Barack Obama intenţionează să adopte o serie de măsuri executive, în ultimele şase luni de mandat, în domeniul politicilor privind armamentul strategic. Printre opţiunile avute în vedere se numără:
- introducerea principiului politic care prevede că Washingtonul "nu va folosi primul arme nucleare" într-un conflict;
- solicitarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate ONU care să interzică testele cu armament nuclear;
- o propunere adresată Rusiei de extindere cu cinci ani a noului Tratat START; Tratatul este valabil până în 2021, dar Administraţia Barack Obama vrea să se asigure că acest acord nu va fi abandonat de viitorul preşedinte american.
Liderii opoziţiei republicane au avertizat deja Administraţia Barack Obama să nu adopte ordine executive care ar putea slăbi capacităţile Statelor Unite de disuasiune nucleară.
Noul Tratat privind Reducerea Armamentului Strategic (START) a fost semnat de Statele Unite şi Rusia în aprilie 2010, la Praga, intrând în vigoare pe 5 februarie 2011, cu valabilitate de zece ani.
Deşi Rusia nu a fost înştiinţată oficial în legătură cu intenţiile Administraţiei Barack Obama, oficiali de la Moscova au semnalat că prelungirea Tratatului de reducere a armamentului strategic va fi condiţionată de măsuri pentru atenuarea preocupărilor privind sistemele antibalistice instalate de NATO în mai multe ţări europene, inclusiv în apropierea frontierelor ruse, în România şi Polonia.
"Chiar dacă susţinem în general ideea intensificării controlului asupra armamentului strategic, vom analiza cu multă atenţie aceste propuneri. Dacă se va propune o prelungire a Tratatului START fără a se ţine cont de preocupările privind instalarea elementelor antirachetă în Europa, este puţin probabil ca Rusia să fie de acord", atrage atenţia, potrivit RIA Novosti, Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din cadrul Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus.
"Dacă un celebru promotor al păcii, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Barack Obama va începe să abordeze o temă atât de serioasă, probabil că ar trebui să ne aşteptăm la o nouă ameninţare la adresa păcii sau la vreun truc. Este evident că Rusia este favorabilă prelungirii noului Tratat START, dar problema este cum şi ce termeni vom semna", a reacţionat Vladimir Komoiedov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.
"În elaborarea acestui document, este necesar să avem în vedere aspecte importante pentru Rusia. Am acumulat o serie de preocupări, referitoare la sistemele antirachetă americane din Europa, la trupele iubitoare de pace pe care NATO le aduce în apropierea frontierelor ruse (...). Este necesar să ţinem cont de toate aceste lucruri în elaborarea documentului", a subliniat Komoiedov, citat de site-ul agenţiei Interfax.
Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. În luna mai, ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko, afirma că instalaţiile antibalistice NATO din România sunt capabile deja să intercepteze rachete strategice ruse, iar situaţia se va înrăutăţi în 2018, când va deveni funcţional sistemul similar din Polonia.
Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sistemul antirachetă instalat de Alianţa Nord-Atlantică în România este o "ameninţare" pentru Rusia, a anunţat Kremlinul, avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.
În plus, Rusia a exprimat preocupări în legătură cu decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în România, Polonia şi ţările baltice.
