• sute de copii și adolescenți, îmbrăcați în straie naționale, au primit binecuvântarea ierarhului Dunării de Jos la praznicul Nașterii Sf. Ioan Botezătorul • ÎPS Arhiepiscop Casian, împreună cu un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie la altarul de vară din curtea mănăstirii • ierarhul a oficiat și un Parastas pentru ctitorii sfântului așezământ monahal • credincioșii au participat, apoi, la agapa creștinească pregătită pentru marea sărbătoare • Iustin Țopea, student la Facultatea de Teologie din București, a fost primit ca frate în obștea mănăstirii
Zi de rugăciuni, părtășie și binecuvântări duhovnicești la hramul Mănăstirii Voievodale Măxineni, ctitoria domnitorului Matei Basarab, așezată la confluența râurilor Siret și Buzău.
Astfel, sâmbătă, 24 iunie, în marea sărbătoare a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, cunoscută în popor ca Drăgaica sau Sânzienele - care coincide cu Ziua Internațională a Iei - Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie la altarul de vară din curtea mănăstirii. Au fost prezenți sute de credincioși sosiți din satele învecinate, tineri și copii, mulți dintre aceștia purtând ia românească.
„Între cei prezenți s-au aflat mulți elevi ai Seminarului Teologic „Sf. Andrei” din Galați, de la școlile din comuna Măxineni, dar și tineri din grupuri catehetice parohiale, îmbrăcați în frumosul port tradițional românesc și purtând cu drag cununile de Sânziene, frumos împletite din spice de grâu aurii. La momentul cuvenit, mulți copii prezenți la slujbă au fost împărtășiți cu Sfintele Taine”, precizează părintele Rareș Bucur, consilier al Eparhiei Dunării de Jos, prezent la hramul mănăstirii brăilene.
În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Părintele Arhiepiscop Casian le-a vorbit credincioșilor despre sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Proorocul și Înaintemergătorul Domnului și despre viața plină de speranță care se vede în portul tradițional, în filantropia prezentă în comunități și în aspirația poporului român spre unitate. Totodată, ierarhul le-a reamintit credincioșilor de bucuria trăită în anul 2018, când Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit această biserică voievodală, adevărat reper al ținuturilor legendare ale Brăilei.
La finalul slujbei, Iustin țopea, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, din București, a fost primit ca frate în obștea mănăstirii.
De la Altarul de vară, ierarhul, împreună cu tinerii și copiii prezenți la hram, au mers la biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici voievodale, unde a săvârșit Parastasul pentru ctitorii și binefăcătorii acestui așezământ monahal.
Iar după slujba săvârșită în biserica voievodală, toți cei prezenți la hramul Mănăstirii Măxineni s-au bucurat de agapa creștinească pregătită de gospodinele din localitate. Mai trebuie precizat faptul că, în patrimoniul sacru al mănăstirii brăilene, se află așezate, în două racle, părticele din moaștele Sfinților Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu și Ioan Maximovici, la care se pot închina pelerinii sosiți aici.
Mănăstirea Măxineni a renăscut din ruine
Mănăstirea Măxineni a fost ridicată în anii 1636-1637, de către voievodul Matei Basarab, domnul Țării Românești, și de soția sa, Elena Doamna. Pisania de la intrarea în sfântul lăcaș, reprodusă de marele cărturar și istoric Nicolae Iorga, indică împrejurările în care a fost ridicată mănăstirea.
Potrivit pr. Rareș Bucur, vechea biserică a Mănăstirii Voievodale Măxineni a avut un rol însemnat în apărarea țării, ea aflându-se în imediata vecinătate a Raialei Brăilei (aflată sub stăpânire otomană până la 1828) și a graniței cu Moldova. Istoria nu a fost blândă cu locurile acestea. În anul 1917, în apropierea mănăstirii s-au purtat aprige lupte, iar zidurile groase s-au prăbușit la 17 februarie același an, sub loviturile artileriei inamice, care a aruncat în aer depozitul de muniții de aici. Până la Al Doilea Război Mondial, mănăstirea a devenit un loc pustiu, unde doar buruienile și sălbăticiunile mai sălășluiau.
Renașterea sfântului așezământ a început odată cu săpăturile arheologice efectuate, din anul 1976, de arheologii Muzeului Brăilei, și a continuat după anul 1990. Așa s-a descoperit faptul că, încă de la început, vechea ctitorie a avut, în afară de biserică, ziduri groase de incintă, casă egumenească, chilii și anexe.
La 24 iunie 1990, hramul Sfintei Mănăstiri reînvie după 73 de ani. Pentru prima dată în atâta amar de ani, la Măxineni s-au auzit din nou toaca și clopotele și s-a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, de către ierarhul locului, Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos, în prezența unui mare sobor de preoți. Tot atunci, a fost numit stareț protosinghelul Simion Victor Ovezea, „primul viețuitor” al mănăstirii după 73 de ani. Sfânta Liturghie a fost oficiată lângă ruinele sfintei mănăstiri și a marcat reînvierea vieții monahale la Brăila.
Biserica-paraclis de la Măxineni a fost construită între anii 2000 - 2004 și sfințită pe 24 iunie 2004, având ca hram „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. Cu acest prilej, la împlinirea a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sf. Voievod ștefan cel Mare, mănăstirea a primit al doilea hram. Pictura bisericii a fost realizată în tehnica „fresco” de soții Constantin și Petronia Dumitrescu Gherghe, iar suprafața picturilor murale este una impresionantă, de aproximativ 500 mp. Totodată, în interiorul incintei mănăstirii au fost amplasate două corpuri de chilii noi, clădirile fiind ridicate în perioada 2002 - 2006.
Vechea biserică, ridicată de Matei Basarab, ajunsă o ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea și strădania Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Monument istoric de arhitectură de importanță națională, biserica este clasată în Lista Monumentelor Istorice, 2004 (republicată în 2010). De asemenea, începând cu iulie 2007, biserica veche a intrat în ample lucrări de restaurare - consolidare, până în anul 2013, când a avut loc recepția lucrărilor. Sfântul lăcaș a fost ridicat prin contribuția Ministerului Culturii și Cultelor, prin Oficiul Național al Monumentelor Istorice, și cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean Brăila, iar pictura a fost realizată în anul 2015, de pictorul Marcel Codrescu și de fiul său, Daniel Codrescu. Suprafața picturilor murale este de aproximativ 1.020 mp, inclusiv picturile din pridvorul deschis al Bisericii Voievodale Măxineni.
La data de 25 septembrie 2018, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de ierarhi ai BOR, a săvârșit slujba de sfințire a bisericii voievodale.
