• de la traficant de persoane, “Romică Caţali”, lider al grupării din Vărsătura, a devenit frizer şi tâmplar • cât timp a stat în Penitenciarul Galaţi, condamnatul a urmat cursuri de specializare în aceste meserii iar asta i-a adus 60 de zile câştig din pedepsă • şi uite aşa, Bogăţeanu a reuşit să obţină liberarea condiţionată, mai ales că, după cum au motivat judecătorii instanţei, condamnatul avea şi 1.548 zile executate în arest preventiv • în plus, comportamentul lui “Caţali” în spatele gratiilor a fost unul corespunzător, astfel că s-a considerat că acesta are dreptul să fie lăsat în libertate, mai ales că a depăşit fracţia de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege
Închisoarea l-a ajutat pe Radu Bogăţeanu să îşi schimbe meseria. A stat în spatele gratiilor şi a devenit alt om. “Romică Caţali” s-a transformat din traficant de persoane, în om al muncii, calificat în meseriile de frizer şi tâmplar.În plus, interlopul avea şi peste 1.500 zile executate în arest preventiv iar asta a contat extrem de mult şi i-a adus libertatea.
Toate aceste aspecte, privind reabilitarea interlopului, reies din motivarea transmisă de Judecătoria Galaţi, la dosarul în care Bogăţeanu a obţinut liberarea condiţionată, fără a depune prea mult efort. Acesta a îndeplinit condiţiile prevăzute de lege, pentru eliberare, astfel că după ce s-a dat sentinţa definitivă, de către Tribunalul Galaţi, la data de 26 mai 2017, liderul grupării din Vărsătura a plecat liniştit acasă.
După cum arată judecătorii primei instanţe, apărătorul petentului condamnat a arătat faptul că Bogăţeanu Radu a avut parte, în primă fază, de o amânare a liberării condiţionate, astfel că a mai executat 116 zile de închisoare, depăşind fracţia obligatorie pentru liberare condiţionată. În schimb, procurorul a solicitat respingerea cererii de liberare condiţionată. În final însă, după analiza dosarului, instanţa a decis admiterea cererii de liberare pentru interlopul brăilean.
În actul instanţei se arată că a fost înregistrată la Judecătoria Galaţi cererea condamnatului Bogăţeanu, prin care acesta a solicitat liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală a Trbunalului Brăila, în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii. Totuşi, Comisia de eliberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Galaţi, unde îşi executa pedeapsa “Caţali”, a analizat, la data de 29 martie 2017, situaţia condamnatului. În cazul acestuia, executarea pedepsei a început la data de 13 martie 2017 şi urma să expire, în termen, pe data de 17 martie 2019. Numărul mare de zile executate în arest preventiv l-a ajutat însă, cu vârf şi îndesat, pe Bogăţeanu. “Prin procesul verbal al Comisiei de eliberare condiţionată, în perioada 13 martie 2017 - 29 martie 2017, condamnatul Bogăţeanu a executat un număr de 17 zile şi fiind luate în calcul 1.548 de zile executate în arest preventiv, precum şi cele 60 de zile considerate executate ca urmare a cursurilor de frizer şi de tâmplărie, s-a stabilit că a câştigat şi executat în total 1.625 de zile, depăşind fracţia de 2/3 din pedeapsa aplicată, respectiv 1.522 zile. Din conţinutul caracterizării depuse la dosar, rezultă că deţinutul Bogăţeanu Radu se află la prima analiză pentru liberare condiţionată, iar de la data depunerii în penitenciar, respectiv 13 martie 2017, acesta a avut un comportament corespunzător în raport cu normele instituţionale. Acesta nu a fost sancţionat disciplinar şi nu a fost recompensat. Totodată, din cuprinsul caracterizării mai rezultă că deţinutul este susţinut de aparţinători, are o personalitate în limite normale şi un comportament adaptat normelor instituţionale”, se arată în motivare.
Cu toate acestea, comisia a ajuns la concluzia că deţinutul nu îndeplineşte condiţiile pentru liberarea condiţionată, având în vedere antecedentele penale şi faptul că a mai beneficiat de liberare condiţionată şi a dispus amânarea pe trei luni, respectiv până la data de 28.06.2017.
Totuşi, analizând dispoziţiile legale privind condiţiile pe care condamnatul trebuie să le îndeplinească pentru a putea beneficia de liberarea condiţionată, instanţa a reţinut că legea mai favorabilă este Codul penal din 1969. Prin dispoziţiile art. 59 alin 1 din CP, “după ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau cel puţin trei pătrimi în cazul închisorii mai mare de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei”. Din interpretarea acestui text, arată judecătorii, rezultă că numai după îndeplinirea fracţiei de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege se poate dispune această măsură. Legiuitorul mai cere ca instanţa să aibă în vedere la acordarea liberării condiţionate , dacă condamnatul a fost stăruitor în muncă, disciplinat şi dacă a dat dovezi temeinice de îndreptare, precum şi comportamentul condamnatului anterior încarcerării.
Cât de mult au contat cursurile de frizer şi tâmplar
Având în vedere că deţinutul a depăşit fracţia de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, cu 103 zile, dar şi comportamentul manifestat de condamnat în detenţie, caracterizat printr-o atitudine corespunzătoare şi prin lipsa sancţiunilor disciplinare, instanţa a apreciat să deţinutul s-a îndreptat şi poate fi redat societăţii. S-a arătat faptul că, scopul pedepsei poate fi îndeplinit şi fără executarea în întregime a pedepsei. “Instanţa are în vedere că deţinutul, în perioada anterioară de încarcerare, a fost sancţionat o singură dată şi a fost recompensat de şapte ori, una dintre recompense constând în ridicarea măsurii disciplinare. De asemenea, deţinutul a câştigat un număr de 60 de zile ca urmare a cursurilor de frizer şi de tâmplărie. Totodată, instanţa are în vedere că din caracterizarea anexată procesului verbal rezultă că deţinutul este susţinut de aparţinători, are o personalitate în limite normale şi un comportament adaptat normelor instituţionale, ceea ce constituie o premisă importantă în procesul de reintegrare socială”.
S-a mai arătat faptul că existenţa antecedentelor penale nu constituie un impediment în acordarea liberării condiţionate. Ca atare, instanţa a dispus liberarea condiţionată a condamnatului Bogăţeanu Radu, deţinut în Penitenciarul Galaţi.
Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi a formulat contestaţie împotriva soluţiei date de prima instanţă iar cauza a ajuns la Tribunalul Galaţi, însă aici a rămas “în picioare” decizia dată de prima instanţă.
17 tinere au “picat” în plasa clanului lui “Caţali”
În ziua de 13 martie 2017, judecătorii Curţii de Apel Galaţi au dat sentinţa finală în dosarul «Bogăţeanu», cinci persoane condamnate la închisoare cu executare fiind luate de acasă. Încarceraţii au fost Radu Bogăţeanu, Ionel Graur, Cătălin Pradaiş, Petruş Serea Panaghiotidis şi Nicolae Pătraşcu.
Curtea de Apel Galaţi a admis, în data de 13 martie, apelurile declarate de inculpaţii Radu Bogăţeanu, Petruş Serea Panaghiotidis, Sorin Alexandru Botea, Cornel Amza, Cătălin Pradaiş, Nicolae Pătraşcu şi Ionel Graur şi a respins apelul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Brăila, desfiinţând, totodată, sentinţa primei instanţe, respectiv Tribunalul Brăila. În martie 2016, judecătorii Tribunalului Brăila condamnaseră zece membri ai grupării, în frunte cu Bogăţeanu, acesta primind 9 ani de închisoare. Cea mai mare pedeapsă, de 10 ani închisoare, a fost pentru Petruş Serea Panaghiotidis.
Totul s-a schimbat însă la CA Galaţi, unde pedepsele au fost reduse, Radu Bogăţeanu, zis “Romică Caţali” primind 6 ani şi 3 luni de închisoare, pentru trafic de persoane. Liderul grupării Vărsătura a scăpat de acuzaţia de proxenetism, pentru că fapta s-a prescris.
În ianuarie 2015, zece membri ai grupării “Vărsătura”, în frunte cu Radu Bogăţeanu, zis “Romică Caţali”, au fost trimişi în judecată de către procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Brăila, pe motiv că, în urmă cu mai bine de un deceniu, au dus “la produs” în jur de 17 fete, dintre care două minore, sumele obţinute din exploatarea prostituatelor fiind de ordinul sutelor de mii de dolari.
Procurorii au stabilit că, în perioada 2002-2004, interlopii din Vărsătura au constituit un grup infracţional care avea ca scop racolarea de tinere din Brăila şi exploatarea lor sexuală pe teritoriul altor state. Aceştia le făceau victimelor diferite promisiuni false şi, ulterior, prin exercitarea de acte de violenţă, le obligau să practice prostituţia în ţări europene, pentru folosul lor material.
Dosarul a ajuns pe rolul instanţei, mai întâi la Tribunalul Brăila, apoi, în urma apelului formulat, cauza s-a mutat la instanţa superioară.
Interlopul Bogăţeanu a stat aproape un an în arest la domiciliu
În iulie 2016, liderul clanului «Caţali» a ajuns în arest la domiciliu, asta după ce a încălcat condiţiile impuse prin măsura controlului judiciar. Proxenetul nu avea voie să intre în legătură cu ceilalţi inculpaţi în dosar dar a zis că merge aşa o scurtă plimbare, că doar nu îi vede nimeni. El s-a urcat în maşină, împreună cu inculpaţii Nicolae Pătraşcu şi Alina Serea, după cum ne-au informat atunci surse judiciare. Nu s-au gândit că la întâlnire o să participe şi ofiţerii de la Serviciul Investigaţii Criminale al IPJ Brăila care se ocupau cu supravegherea.
S-a dat repede alarma, privind încălcarea obligaţiilor impuse prin măsura controlului judiciar, de către Radu Bogăţeanu, iar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) s-a adresat instanţei şi a cerut înlocuirea controlului judiciar. Interlopul proxenet a primit arest la domiciliu, cu unele obligaţii impuse, pe care nu şi-a permis să le încalce pentru că ar fi existat riscul să ajungă în arest preventiv.
