Mergi la conţinutul principal

Riscul pierderii banilor europeni, intre adevar si speculatii politice

Obtinerea fondurilor pentru dezvoltare rurala, promise Romaniei de UE, este conditionata de elaborarea si aprobarea a doua documente principale: Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNSDR) si Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
La sfirsitul lunii martie, Comisia Europeana a respins, pentru a doua oara, PNDR al Romaniei, fapt ce a condus la o serie de speculatii, luari de pozitii, avertismente, acuze etc. Stiri de genul: "Romania pierde banii UE" sau "Banii UE abia in 2008" sint si acum la ordinea zilei. Fermierii sint ingrijorati. Pentru a afla exact care e situatia la Braila si care sint riscurile neaprobarii PNDR, am stat de vorba cu Gheorghe Voicu, directorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Braila.

- Domnule director, agricultura trece printr-o criza, spun multi, fara precedent. Respingerea, pentru a doua oara, de catre Comisia Europeana a PNDR este prezentata ca un mare esec al guvernarii PNL - PD, cu implicatii extreme pentru agricultori - se pierd banii UE. Cit este adevar si cit speculatie politica in toate aceste semnale de alarma?
- Eu nu cred ca e o tragedie. Nu e nici primul, nici ultimul program intors pentru completari si modificari. S-a intors si pe mediu, si pe transporturi, si nici macar nu e vorba doar despre Romania. S-au intors programe din mai multe state membre UE si nu a fost atita panica. Din cite stiu eu, e vorba de niste suprapuneri de masuri pe axe sau directii. De exemplu, agroturismul apare ca masura si in planul de dezvoltare rurala, dar si in cel de dezvoltare regionala, administrat de Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR-uri). Ceea ce nu e corect, dar sint chestii de amanunt. Ce e foarte important e ca a fost acceptat ca si concept, strategie si masuri. In concluzie, cred ca e vorba de forma, nu de fond, si nu e un capat de tara. Nu se pune problema deocamdata de fonduri pierdute.
- Si, chiar asa, eventualitatea unor prime plati tocmai la sfirsitul anului, nu va ingrijoreaza?
- Deocamdata nu.
- In 2006, insa, cind se punea foarte serios problema aminarii integrarii cu 1 an, adica la 1 ianuarie 2008, v-ati aratat extrem de ingrijorat. Spuneati ca ar fi un soc pentru fermieri sa nu poata accesa timp de 1 an nici un fel de fond.
- Da, spuneam, iar argumentele mele erau temeinice, pentru ca 2006 a fost un an de exceptie in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene. Abia in 2006 fermierii au prins intr-adevar gustul proiectelor si al banilor comunitari. Firmele de consultanta, respectiv scriitorii de proiecte, abia isi intrasera in mina. Un an de pauza in absorbtia de fonduri europene ar fi insemnat darimarea acestui intreg sistem creat cu atita efort. S-ar fi pierdut cadenta.
- Dar, iata, banii intirzie si sint sanse mari sa mai treaca ceva vreme pina se vor definitiva lucrurile. De ce nu mai e atit de grav "somajul" acesta?
- Pentru ca nu "somam". Faptul ca se intirzie aprobarea PNDR-ului, ca nu avem ghidul de implementare, da, e o sincopa, dar noi putem lucra. Avem masurile stabilite, stim in mare ce putem face, vorbim cu oamenii, popularizam, stabilim tot ce inseamna documentatie, hai sa ii spunem, "neperisabila". Am avut intilniri cu firmele de consultanta, dar si cu firme care credem noi reprezinta un segment important din capitolul potentiali beneficiari. Nu am stat degeaba. Am identificat potentiale firme care se pot orienta spre investitii noi, cum ar fi producerea de biodiesel sau energie neconventionala, pentru ca am vrut sa diversificam sectorul de investitii, sa nu ne oprim doar la achizitia de utilaje. Am avut intilniri pe tema investitiilor in asigurarea unei surse independente de apa. Am vorbit cu fermieri care vor sa isi modernizeze fermele de animale, cu procesatorii. Nu avem detalii, dar un memoriu justificativ, un plan de afaceri, se pot face.

"Anul viitor nu ne impiedica nimeni sa cheltuim 1,5 miliarde de euro"

- Nu va e teama ca pot interveni modificari substantiale?
- Categoric nu. Primii pasi se pot face fara frica, chiar e bine ca la venirea detaliilor sa stim exact de la ce pornim, pe ce ne putem baza. Pentru ca exista si posibilitatea sa faci proiectul si sa incepi demersurile, iar cind e gata planul de afaceri constati ca financiar nu poti face fata. De aceea, la acest moment, consider ca e bine sa se dicute, sa fie cit mai multe chestii stabilite, ca apoi, cind vin detaliile, doar aplici pe ghidul respectiv datele deja intocmite si gata.
- Nu va asumati, totusi, niste riscuri? Nu exista posibilitatea sa dispara definitiv anumite masuri? Sa dispara sume importante?
- In nici un caz, fondul ramine, forma e posibil sa se modifice. Iar ce spun acum nu e un optimism nefondat, e realitate. Banii vor veni. As vrea sa fie clar, modul de tragere a sumelor si cheltuire a fondurilor puse la dispozitia noastra acum difera de "Sapard", cind aveam sume fixe pe an ce trebuiau cheltuite strict in anul pe care fusesera alocati. In cazul fondurilor de dezvoltare rurala sumele se raporteaza pentru anul urmator.
- Sint aproape 8 miliarde de euro numai pe dezvoltare rurala, bani alocati pentru urmatorii 7 ani, adica mai bine de 1 miliard de euro pe an. Vor reusi agricultorii nostri sa absoarba aceasta suma?
- Ii vom cheltui cu siguranta. Sint multe masuri, oamenii au experienta proiectelor si au prins gustul banilor europeni. In plus, modalitatile de lucru s-au simplificat, avem putere de decizie la nivel de Oficiu Judetean, accesul e mai usor. E clar, in 2007 nu vom cheltui 1 miliard de euro, dar de 500 milioane de euro tot vor fi proiecte. Iar anul viitor, cind lucrurile vor fi clare, nu ne impiedica nimeni sa cheltuim 1,5 miliarde de euro.
- Fiindca ati reamintit de "Sapard", o mare problema a fost asigurarea cofinantarii, adica partea de contributie a beneficiarului. Va fi cofinantarea o problema si pentru fondurile structurale?
- Sa fim sinceri, in Romania, finantarea agriculturii in general este o problema. Se stie ca din totalul de credite acordate de bancile comerciale, sub 4 % au fost acordate in agricultura. La Braila a fost chiar sub 3 %. Dar, la urma urmei, si bankerii sint tot oameni de afaceri, si vor trebui sa se orienteze. Ce-i drept, inca agricultura este o investitie cu risc mare, dar aceasta zona, vrem nu vrem, va avea o expansiune in urmatorii ani, si va prezenta potential. De exemplu, au aparut deja firme de utilaje care se pregatesc sa practice leasing-ul, de neimaginat pina acum. E o prima schimbare de optica. Odata cu libertatea pe care BNR a dat-o bancilor comerciale in a-si stabili propriile regulamente de finantare, eu cred ca se vor deschide mai mult catre agricultura. De aceea, pentru perioada imediat urmatoare, noi ne-am propus sa avem o intilnire cu reprezentantii locali ai bancilor, si sa facem o trecere in revista a ofertelor lor.

"De 7 ani nu mai fac politica"

- Cind lucrurile vor fi puse la punct, veti face fata volumului de solicitari? Aveti personal suficient? Aveti oamenei suficient de pregatiti, mai ales ca cea mai mare responsabilitate in aprobarea proiectelor, dar si in cheltuirea sumelor va apartine?
- Categoric da. Pe de o parte avem avantajul experientei "Sapard", pe de alta avem foarte multe cursuri facute. Ba, chiar, am facut si unele simulari, atit privind declararea conformitatii proiectelor, cit si primirii cererilor de plata, verificarea proiectelor etc.
Nu stim cum va fi cind vom lucra concret, dar la simulare am avut rezultate bune. Despre salariati. Oficiul nostru are 16, dintre care un director, eu, si un referent cu studii medii.
- Cite din aceste angajari s-au facut pe criterii politice?
- La infiintarea Oficiului, din 16 oameni, 11 au venit prin transfer, de la DADR. Avem doar 5 oameni veniti din afara. Nu se pune problema de angajari pe criterii politice, nici unul din angajati nu e membru de partid.
- Nici dumneavoastra?
- Eu de 7 ani nu mai fac politica. In '99 mi-am dat demisia din PNL si nu am mai apartinut nici unui partid.
- Si atunci, cu PSD doar ati cochetat in 2000 - 2004?
- Nu, nici vorba. Cind in 2000 mi s-a spus ca pot sa ramin directorul DADR, intrebarea mea a fost daca trebuie sa ma si inscriu in partid. Mi s-a spus nu, pentru ca au nevoie, in primul rind, de oameni capabili, nu neaparat membri PSD. Cel putin asa au procedat cu mine.

"Eu nu sint ascensor: "Sus Mitica! Jos Mitica!""

- Totusi, pe lista nominalizarilor privind postul de director DADR, in eventualitatea plecarii actualului ocupant, Vasile Suraianu, membru PD, numele dvs. e pe o pozitie fruntasa.
- Da, stiu.
- Veti accepta?
- Nu. Am vorbit pe tema aceasta, dar am refuzat.
- Nu va mai tenteaza aceasta pozitie?
- Nici nu am luat in calcul propunerea pentru ca nu ma intereseaza. Am fost dat la o parte, in 2005, probabil pentru ca nu am fost bun. Si daca nu sint bun, ce sa mai caut?
- Sa fie vorba de orgoliu, sau pur si simplu sinteti multumit de ceea ce faceti aici?
- Nu e vorba de orgolii, e vorba de realitati. Eu nu sint ascensor, "Sus Mitica! Jos Mitica!". Iar ce fac acum, aici, este foarte important pentru mine si sint foarte multumit.
- Ati fost inlaturat politic odata. Exista posibilitatea ca pe aceleasi considerente sa pierdeti si aceasta functie?
- Eu cred ca nu. Am invatat foarte mult de cind sint aici, am experienta, imi place ceea ce fac. Eu cred ca intr-o chestiune atit de importanta va prima competenta.
- In final, in vremurile acestea atit de tulburi pentru agricultura, aveti un mesaj pentru fermierii braileni?
- Mesajul meu sa vina, sa pregatim din timp tot ce se poate. Bani sint. Mai devreme sau mai tirziu ei vor veni si ar fi pacat sa nu ii cheltuim. Noi, toti, sintem la dispozitia lor, zilnic de la 8.30 la 16.30. Nu avem program cu publicul. Oricind cineva este aici sa poata da informatii. (A consemnat Cati LUPASCU)

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 
 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

Director general: Monica Paraschiv

Director: Silvia Preda

Şef departament publicitate: Sorin Preda

Redactor Şef: Florentin Coman

Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu