* candidații brăileni care au contestat notele obținute inițial s-au trezit cu note mai mari sau mai mici după reevaluarea lucrărilor * spre exemplu, la limba română, notele au crescut chiar și cu 2,65 puncte, iar la proba la alegere a profilului și specializării, notele au fost mărite cu până la 3 puncte * unul dintre absolvenții care au fost nedreptățiți anul acesta la “examenul maturității” a fost Radu Andrei, olimpic internațional * la română, acesta a primit inițial 7.85, iar la a doua corectură nota lui a urcat la 9.10 * “Bacalaureatul trebuie urgent îmbunătățit”, este de părere acesta
Ca în fiecare an, rezultatele finale obținute de absolvenți la bacalaureat generează controverse legate de modul în care se corectează lucrările “la prima mână”. Spre exemplu, la Brăila, peste 500 de candidați brăileni au fost dezamăgiți de notele obținute inițial la examen și au depus contestație, cele mai multe cereri fiind la limba română (245). Iar mulți dintre ei au avut dreptate să se considere nedreptățiți pentru că 159 de absolvenți au primit o notă mai mare în urma reevaluării lucrărilor, înregistrându-se diferențe chiar și de 2,65 puncte. Este cazul unui candidat de la “G. Vâslan” Făurei care a primit în primă fază nota 6.6 iar după contestații a urcat la 9.25.
La fel s-a întâmplat și cu un absolvent al Colegiului “Bălcescu”. Dacă la început acesta avea 5.65, după recorectare nota lui a urcat la 8.25, o “greșeală” a profesorilor corectori care l-ar fi costat 2,6 puncte. “Proba a fost relativ lejeră. Ne-au picat subiecte ușoare, mai ales la subiectul II și III de care tuturor ne era frică. După probă mă așteptam la nota pe care am luat-o în urma contestației, adică undeva în jur de 8. De aceea când am văzut 5.65 eram absolut convins că trebuie să fac contestație și mi se va îndrepta nota”, ne-a declarat Cristian Mocanu. Acesta a depus contestație și la Fizică, acolo unde nota s-a mărit de la 9.65 la 10.
Nu toți candidații au avut norocul să obțină note mai mari la română după contestații. Vorbim de 71 de tineri care s-au trezit cu note mai mici, fiind diferențe chiar și de 1,15 puncte.
Astfel de situații s-au înregistrat și la proba obligatorie a profilului, matematică pentru Real și istorie pentru Uman. La matematică au fost depuse 96 de contestații iar peste jumătate dintre lucrări (54) au primit o notă mai mică la reevaluare, mai puțin chiar și cu 1.35 puncte. Doar 38 de absolvenți au luat note mai mari după soluționarea contestațiilor. La istorie s-au depus 61 de contestații, 32 de note fiind acum mai mici (diferențe de până la 1,5 puncte) iar 25 de note au crescut. La ultima probă scrisă, cea la alegere, s-au înregistrat 159 de contestații iar 126 de lucrări au primit mai mult la a doua corectare, diferența dintre nota inițială și cea finală ajungând chiar și la 3,2 puncte.
Olimpic internațional, “taxat” la bacalaureat pentru că a îndrăznit să iasă din “tipar”
Unul dintre absolvenții care a fost nedreptățit de cei care au corectat lucrările la examenul de bacalaureat de anul acesta este Radu Andrei, olimpic internațional la fizică, astronomie și astrofizică, unul dintre cei doi șefi de promoție ai Colegiului Național “Nicolae Bălcescu” și viitor student al prestigioasei Universități Harvard. Pe 4 iulie, atunci când s-au afișat primele rezultate la bac, Radu a fost surprins să descopere că evaluatorii au considerat că lucrarea lui la limba română merită doar 7.85. Dezamăgit, acesta a depus contestație.
“Nu pot să mă consider un expert în literatura română și atunci nu mă așteptam neapărat la 10, dar oricum o notă bine peste 9. Eu speram undeva pe la 9.50. În momentul în care am văzut 7.85 bineînțeles că am fost contrariat cel puțin pentru că am scris despre Eminescu, pe care l-am citit și despre care am mai discutat cu prieteni, cu profesori. Am discutat și cu profesoara de la clasă și mi-a zis că e bine ce am scris și că ar trebui să iau o notă mare. Și atunci ca să vad 7.85... Evident că nu am fost de acord, mi-am zis că sigur a fost ceva la mijloc și am făcut contestație. Mi-au urcat nota la 9.10, e un pic mai aproape de ceea ce credeam eu, dar tot mi se pare destul de puțin. Dar asta este...”, ne-a spus Radu.
La a doua corectură, nota lui la limba română a crescut de la 7.85 la 9.10, adică mai mult cu 1.25 puncte. De unde această diferență? O explicație posibilă ar fi că Radu nu a mers pe modelul “clasic” atunci când s-a pregătit pentru examen, adică nu a tocit eseurile care se dau la subiectul III pentru ca mai apoi să le reproducă întocmai, ci pur și simplu a scris viziunea sa despre opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu. Cu alte cuvinte, Radu a ieșit din “tipar”.
“După cum s-a dovedit nu a fost de 7.85 lucrarea. Probabil că ăsta a fost un factor. În loc să scriu ceva din unul din cele câteva texte standard care circulă și sunt învățate de către colegi, eu am scris ceea ce am gândit despre poezia «Luceafărul» și despre Eminescu în general, că am făcut la un moment dat o paralelă și cu alte opere ale lui. Am încercat să îmi expun părerea proprie. Am fost perfect conștient că s-ar putea să iau mai puține puncte decât dacă aș reproduce un eseu dintr-o culegere dar am atins tot ce ni se cerea în cerințe, am respectat structură, tot. Eu am fost mulțumit de eseu. Nu a fost un eseu poate de 30 puncte dar de 25 puncte da. E o diferență mare între nota inițială și cea finală. Asta arată cât de irelevant este examenul până la urmă. Adică dacă de la un corector la altul poate să apară o diferență mai mare de 10% din punctajul total, singura concluzie pe care o putem trage de aici e că e un examen pe care nu poți să te bazezi, care nu are nicio valoare. Știam lucrul acesta despre bac, că nu are nicio valoare și e un lucru absolut prost în forma actuală, iar acum mi s-a confirmat acest lucru. Sunt dezamăgit dar știam că o să fie așa”, crede tânărul.
Nici la matematică Radu nu a făcut o lucrare perfectă în viziunea profesorilor evaluatori, asta deși se știe că olimpicul excelează la această materie. Inițial, la această probă el a primit 9.7 iar după contestații nota a urcat la 9.95.
“Pe parcursul liceului, având ca domeniu de activitate științele exacte, am avut nevoie de foarte multă matematică, m-am pregătit foarte mult la matematică și bineînțeles că la bacalaureat am făcut tot. Absolut tot! Subiectele au fost foarte ușoare, m-aș fi descurcat să fac foarte bine la matematică inclusiv pe subiecte mult mai grele. Am fost deranjat de nota 9.7 la matematică în condițiile în care eu erau foarte sigur pe ce făcusem. Mi s-a părut prea puțin. Am făcut contestație, mi-au dat 9.95, ceea ce e un fel de «hai că suntem noi ambițioși și nu îți dăm 10». De ce? Adică nu cred că aveau niciun motiv să îmi scadă ceva. Probabil că n-am scris exact ca în barem dar orice rezolvare corectă ar trebui să se puncteze. Așa e normal”, susține aceasta.
Din fericire pentru Radu, bacalaureatul nu îi afectează în niciun fel admiterea la facultate, cum se întâmplă la multe instituții de învățământ superior din țara noastră, acolo unde se intră pe bază de dosar iar media la bac este cea mai importantă. Și totuși, de ce a depus contestație?
“Pentru că mi s-a părut o gravă bătaie de joc și pur și simplu nu îmi place să fiu ținta unei bătăi de joc a corectorilor. Modul în care tu mi-ai dat 9.7 când eu am făcut tot corect, iar la română eu mă estimez undeva pe la 9.5 și tu îmi dai 7.85, e o bătaie de joc din punctul meu de vedere. Eu consider că primul rând de corectori și-a bătut joc de mine. Și au fost și alții în situația mea. Și e o bătaie de joc la adresa noastră”, ne-a declarat Radu.
Așa cum a mai afirmat și în trecut, acesta susține că bacalaureatul ar trebui urgent îmbunătățit. Însă schimbarea trebuie să înceapă și din rândul profesorilor, cunoscut fiind faptul că sunt dascăli care nu sunt în realitate calificați să evalueze lucrările de la bacalaureat și, implicit, să decidă soarta copiilor.
“În țara în care poți să ai profesori precum Viorica Dăncilă, care habar n-au nici măcar să vorbească limba română, nu vorbesc de limbi străine și de alte domenii în care și-a arătat nenumăratele lacune această doamnă prim-ministru, evident că tot ce vor corecta ei și ce elevi vor pregăti ei vor ajunge să le urmeze modelul: analfabeți funcționali”, susține tânărul.
Cum în curând va pleca să studieze în străinătate și va lăsa în urmă România, olimpicul a lăsat un mesaj pentru mai marii de la Educație:
“Dacă prin reducere la absurd s-ar trezi la realitate sau ar fi trezibili la realitate cei din minister, le-aș spune să abandoneze mentalitatea asta învechită care pune un foarte mare accent pe un studiu teoretic foarte mult însă fără niciun fel de aplicații și de multe ori pe lângă interesul elevului. Să se gândească la ce vor ei să obțină din sistemul acesta de educație, ce fel de societate vor ei să vadă mâine: o societate de oameni care tocesc, uită și nu știu să rezolve o problemă în viață sau oameni care au abilități practice, se descurcă și știu să facă ceva. Dacă vor o societate de oameni care copiază, fură, dau și iau mită și plagiază sau dacă vor o societate de oameni corecți care își asumă un eșec, trec peste el și chiar fac ceva real. Dacă nu vor sau nu sunt capabili să lase pe alții că sunt destui tineri capabili care pot face ceva și nu au loc de ei. Eu, personal, aș veni și aș lucra ca să fac o reformă în educație dacă aș avea ocazia și echipa potrivită”, a conchis acesta.
Brăila, locul III pe țară
După ce ieri s-au afișat rezultatele finale la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie, zeci de absolvenții se pot considera norocoși: au reușit să promoveze “examenul maturității” după contestații. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, la examen s-au prezentat 1.609 elevi, dintr-un total de 1.748 de candidați înscriși. În urma soluționării contestațiilor,
numărul absolvenților care au “luat bacul” a crescut de la 1.241 la 1.284, rata de promovare crescând și ea de la 77,13% la 79,8%. Cu acest procent județul Brăila a urcat o poziție în ierarhia națională, fiind acum pe locul 3 pe țară.
La nivel național, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, rata de promovare (după soluționarea contestațiilor) înregistrată de absolvenți este de 74,7%, în creștere cu 2% față de rata inițială (72,7%).
