Cu doua luni inainte de aniversarea revolutiei, curtea suprema a stabilit vinovatia a doi generali de armata pentru mortii Timisoarei. Daca procesul ar mai fi durat, mina lunga a justitiei risca sa-i scape si pe acestia, avind in vedere ca ambii sint octogenari. Multi romani au primit vestea ca pe oricare alta stire, amestecata cu cele despre supararea sindicatelor pe Guvern ca nu vrea sa le mareasca salariile sau cele privind masinile de pret care au schimbat conducerea Politiei Romane. Pentru braileni, condamnarea celor doi generali este o foarte mica reparatie. Mai bine decit nimic, ar spune unii, chiar daca reparatia morala continua sa intirzie. Practic, satisfactia apartine exclusiv timisorenilor, cei 42 de morti de la Braila raminind mai departe cu autor necunoscut, ca sa nu mai vorbim de cei peste o suta de raniti. S-a facut, totusi, un pic de lumina in negura evenimentelor de atunci. Stanculescu si Chitac si-au primit pedeapsa pentru ca au ordonat reprimarea brutala a manifestantilor care ocupasera centrul orasului de pe Bega. Faptul ca militarii au fraternizat cu revolutionarii i-a depasit pe capii armatei, obligati sa intoarca si ei planul de masuri impotriva atacatorilor din umbra. Dar raul fusese deja facut. Suma lucrurilor bune pe care batrinii generali spun ca le-au facut dupa ce revolutia a izbindit nu a fost in masura sa echilibreze balanta faptelor lor. De-acum e treaba istoricilor sa continue investigatiile, primind si ei, la rindul lor, cite un calup de informatii cu portia, pe masura ce diverse dosare vor fi scoase din cine stie ce unghere ale arhivelor secrete. Putem spune ca inchiderea generalilor in Penitenciarul Jilava a inchis si operatiunile de cautare a vinovatilor in evenimentele de atunci. Multe intrebari vor ramine fara raspuns - cum ar fi cele despre "teroristii" care au continuat schimbul de focuri cu armata dupa 21-22 decembrie, fara sa fie atinsi de gloante. Iar pacatul pentru singele varsat ramine, si el, neispasit, o povara de adaugat celorlalte adunate de-a lungul anilor.
