• începând cu acest an, se pune în practică un nou regulament, potrivit căruia proprietarii care nu îşi reabilitează imobilele degradate situate în zona centrală a municipiului vor plăti impozite majorate cu 500% • totodată, proprietarii care nu se vor conforma nici după ce vor primi somaţii din partea Primăriei, vor plăti şi amenzi de până la 2.500 lei • noul regulament a fost votat în Consiliul Local Municipal, în şedinţa din decembrie 2018 • în prezent, la nivelul Primăriei se constituie o comisie care va evalua starea tuturor clădirilor din Centrul Vechi • până pe 1 iunie, proprietarii ale căror case sunt degradate vor fi somaţi să ia măsuri • dacă nu se conformează până în toamnă, aceştia se vor regăsi, anul viitor, pe lista celor care au de plătit impozitul majorat • pe de altă parte, dacă fac dovada faptului că au început lucrările de reabilitare, proprietarii conştiincioşi vor fi scutiţi la plata impozitelor pe o perioadă de 3 ani
Primăria Brăila a pus în mişcare mecanismul prin care vrea, pe termen lung, să readucă Centrul Vechi al municipiului la strălucirea de odinioară. Pe termen scurt sau mediu, scopul este să micşoreze numărul ruinelor care ne fac oraşul de râs. Primarul Marian Dragomir anunţa încă din vara anului trecut - imediat după succesul de imagine adus de ideea de a atârna umbrele colorate deasupra străzii Mihai Eminescu - că va implementa şi la Brăila câteva măsuri inspirate de la alte municipii din ţară. Este vorba despre mărirea impozitelor pentru proprietarii clădirilor lăsate în paragină, respectiv despre scutirea de la plată a celor care înţeleg că trebuie să investească în reabilitarea faţadelor şi consolidarea generală a imobilelor. Între timp, intenţiile de anul trecut ale edilului-şef au fost oficializate prin adoptarea, în luna decembrie 2018, a unei Hotărâri a Consiliului Local Municipal. Astfel, consilierii locali au aprobat prin vot
Regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor şi terenurilor neîngrijite din intravilanul Municipiului Brăila situate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila. Potrivit raportului de specialitate, regulamentul adoptat de consilierii locali are la bază articolul 44 din Legea nr. 215/2001, a Administraţiei Publice Locale şi prevederile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural - ambientale a clădirilor.
Principalul obiect al noii reglementări este majorarea impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren cu 500% pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, din intravilanul Municipiului Brăila.
“Întrucât aspectul clădirilor şi al terenurilor din intravilan îşi aduce o contribuţie majoră la confortul urban - ca parte componentă a unui peisaj urban optim - caracterizat de un raport echilibrat între construcţii, vegetaţie şi căile de circulaţie şi de ameliorare a mediului de viaţă al locuitorilor municipiului se impune elaborarea unor măsuri privind protejarea, conservarea şi menţinerea funcţionalităţii acestora. Având în vedere că unele clădiri din Municipiul Brăila se află într-o stare avansată de degradare, considerăm că sunt necesare măsuri care să conducă la determinarea proprietarilor clădirilor de a efectua lucrări de reabilitare a acestora. Pe lângă aspectul estetic plăcut, aceste lucrări au şi scopul de a proteja întreaga clădire de acţiunea factorilor externi precum şi de a realiza un ansamblu arhitectural şi peisagistic modern care să confere integrarea clădirilor în peisajul oferit de vecinătăţile existente”, se arată în cadrul raportului proiectului votat de consilieri.
Ce înţelege municipalitatea prin Centrul Istoric
Intravilanul municipiului care face obiectul măsurilor avute în vedere de Primărie a fost structurat în câteva zone şi subzone. Astfel, în regulamentul aprobat în CLM, zona SIR 1z cuprinde subzona dintre Banca Ion Ţiriac şi strada Împăratul Traian nr. 21-25, nr. 32, frontul străzii Anghel Saligny cu numere pare, strada Pietrei nr. 32. Ca delimitare, subzona cuprinde: Str. Anghel Saligny, Str. Mare, Str. Împăratul Traian, Str. Pietrei şi Str. Danubiului. ZIR 2 se referă la ansamblul străzii Mihai Eminescu. Practic cuprinde Str. Mihai Eminescu şi Str. 1 Decembrie 1918, până la intersecţia cu Str. Griviţa. ZIR 3 înseamnă ansamblul străzii Gral. Eremia Grigorescu şi cuprinde strada Eremia Grigorescu, între bulevardul Al. I. Cuza şi strada Plevnei. Ca delimitare: subzona cuprinde strada Gării şi strada Viitorului între bdul. Al. I Cuza şi Biserica Sf. Gheorghe. ZIR 4 este zona de protecţie a sitului istoric Centru Istoric Brăila. Ca delimitare SIR 4a, înseamnă subzona dintre Dunăre, strada Faţa Portului şi bulevardul Cuza.
Ce presupune regulamentul aprobat în CLM
Ei bine, în acest regulament se precizează că prin clădiri sau terenuri neîngrijite situate în intravilanul Municipiului, pentru care va fi aplicată majorarea de impozit, se înţelege: a) în cazul clădirilor - stare avansată de degradare sau stare de paragină a anvelopei clădirilor, respectiv faţade nereparate/ necurăţate/ netencuite/ nezugrăvite, geamuri sparte insalubre, sau alte situaţii de asemenea natură; b) în cazul terenurilor - stare de paragină, acoperite cu buruieni, părăsite/abandonate, insalubre, neefectuarea curăţeniei în curţi, neîntreţinerea/ nerepararea împrejurimilor sau alte situaţii de asemenea natură.
Fac excepţie de la majorarea impozitului clădirile/terenurile neîngrijite pentru care proprietarii deţin autorizaţie de construire/desfiinţare valabilă, în vederea realizării uneia dintre aceste proceduri, şi au anunţat Inspectoratul de Stat în Construcţii şi autoritatea publică locală privind începerea lucrărilor. Atenţie, însă, nu se iau în calcul şi autorizaţiile de construire emise în regim de urgenţă.
Tot în acelaşi document se specifică faptul că Poliţia Locală este abilitată să efectueze verificări pe raza unităţii administrativ-teritoriale şi să întocmească fişa de evaluare, nota de constatare, somaţia şi procesul-verbal de conformitate. Agenţii vor face şi fotografii ca să ateste starea clădirilor/terenurilor la momentul inspecţiei.
După evaluarea clădirii, proprietarul va fi somat, până la data de 1 iunie a fiecărui an fiscal în care s-a constatat starea clădirii/terenului, să ia măsuri, adică să facă lucrările de întreţinere ori îngrijire necesare, până la sfârşitul anului respectiv şi să menţină în continuare proprietatea într-o stare îngrijită. Dacă proprietarul acceptă situaţia şi ia măsuri, se încheie un proces-verbal de conformitate şi urmează ca evoluţia lucrărilor să fie urmărită. Dacă însă după expirarea termenului acordat (care nu poate depăşi data de 30 noiembrie a anului fiscal în curs) se constată că proprietarul nu a efectuat lucrările necesare, poliţiştii locali vor întocmi, în maxim 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului, o notă de constatare. Documentele vor fi transmise la Direcţia Finanţelor Publice Locale. La sesizarea acestei direcţii din cadrul Primăriei, primarul va propune un proiect CLM Brăila de majorare a impozitului pe imobilul/terenul în cauză. Nivelul impozitului majorat se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului Local.
În cazul în care proprietarul nu notifică administraţia publică locală, respectiv Poliţia Locală privind remedierea situaţiei, cu dovezi în acest sens, impozitul majorat se aplică şi în anii fiscali următori. În situaţia în care se iau măsuri de remediere, proprietarul trebuie, de asemenea, să înştiinţeze reprezentanţii administraţiei, iar aceştia au obligaţia să verifice în maxim 15 zile starea proprietăţii şi să realizeze o nouă notă informativă.
Dacă se confirmă remedierea situaţiei, Direcţia Finanţelor Publice Locale înştiinţează Primăria, iar primarul propune consilierilor un proiect privind scutirea pe 3 ani a impozitului pe respectiva proprietate, începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor. Pentru a obţine aceste facilităţi, proprietarul trebuie să realizeze lucrările legal, în conformitate cu programele multianuale, listele de inventariere şi regulamentele aprobate de CLM Brăila. De asemenea, la final trebuie o constatare oficială că lucrările s-au realizat.
Dacă proprietarul alege să îşi vândă imobilul, se reia procedura cu cel care îl va cumpăra.
Prin anvelopa clădirii, potrivit proiectului de hotărâre, se înţelege “ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din faţade, indiferent de materiale şi sistem de realizare, precum şi sistem de acoperire - terasă sau învelitoare -, inclusiv elemente exterioare funcţionale şi de plastică arhitecturală, precum balcoane, logii, bocindouri, aticuri, cornişe, ornamente - brâuri, ancadramente, trafoare, bosaje, profile -, şi altele asemenea”.
Unii consilieri au solicitat să se ia măsuri şi în alte zone ale oraşului, nu doar în Centrul Vechi
În cadrul şedinţei de Consiliu Local din decembrie 2018, în care s-a adoptat noul regulament, înainte de vot, unii consilieri şi-au exprimat speranţa că Primăria va avea în vedere şi clădirile degradate din alte zone ale oraşului, nu doar pe cele din Centrul Istoric. “Am înţeles că ne limităm la zona istorică pentru că volumul de lucru este foarte mare. Aş vrea să propun în acest Regulament să facem o agendă şi pentru excepţii. Sunt clădiri în Municipiul Brăila care nu sunt în zona istorică şi care necesită atenţie. Să specificăm printr-o notă ca această comisie, care va dipune măsurile de remediere a faţadelor de clădire, să poată lua măsuri şi la sesizarea cetăţenilor sau a altor organe privind clădiri deosebite aflate în afara zonei istorice. Sunt clădiri care se dărâmă şi au nevoie de atenţie”, a spus Dan Păun, consilier ALDE.
Primarul Marian Dragomir l-a asigurat pe acesta că are în vedere un astfel de proiect, care să fie adoptat pe parcursul anului 2019. “La anul (anul în curs n.n.) dorim să extindem, exact cum aţi propus, şi la alte clădiri istorice aflate în Municipiul Brăila. Zona centrului istoric este foarte mare şi fiecare clădire trebuie inventariată. Îmi doresc ca până la finalul mandatului o mare parte dintre clădirile din centrul istoric să fie reabilitate şi cetăţenii care fac acest lucru să aibă scutire la plata impozitului. Administraţia nu trebuie doar să penalizeze ci şi să ofere o compensaţie celor care sunt un bun exemplu de practică”, a spus primarul în plenul şedinţei CLM.
Un alt consilier, Bogdan Botea, reprezentant al PND, a ridicat şi problema spaţiilor comerciale care zac abandonate pe raza municipiului şi care tind să devină focare de infecţie. Botea a făcut aluzie la Romarta Nouă, un spaţiu abandonat de ani de zile, aflat la doi paşi de Palatul Administrativ. “Sper să aveţi destul de mult curaj pentru a-i sancţiona pe acei deţinători de spaţii comerciale care le lasă în paragină. Avem un peisaj deplorabil la circa 50 de metri de sediul Primăriei şi nu numai acolo. Este un mare deţinător de spaţii care le abandonează din cauza chiriilor exorbitante pe care le percepe. Această problemă trebuie rezolvată pentru că deja se creează o problemă de igienă, nu doar de aspect”, a punctat Botea.
Primarul a promis că va avea în vedere adoptarea, într-o şedinţă ulterioară, a unui regulament special pentru această chestiune. “Există, într-adevăr, societăţi care ţin foarte mult la preţul chiriei. Trebuie să stabilim un regulament similar şi pentru spaţiile comerciale cu aspect abandonat, pe care să-l aprobăm în Consiliul Local”, a spus Dragomir.
Amenzi de până la 2.500 lei pentru proprietarii îndărătnici
Mărirea impozitelor va fi pusă în practică, efectiv, începând cu anul viitor. Deocamdată, la nivelul Primăriei este în curs de constituire comisia care va evalua toate clădirile degradate din Centrul Vechi. În componenţa acesteia vor intra funcţionari publici şi poliţişti locali. Evaluarea ar urma să fie gata în această primăvară, astfel încât proprietarii să fie somaţi, până în iunie, să înceapă lucrările de reabilitare. Dacă aceştia nu se vor conforma până la toamnă, la anul vor plăti impozite mai mari.
Pe lângă măririle de impozit prevăzute în noul regulament adoptat, la sfârşitul anului trecut, în CLM, autorităţile locale îi avertizează pe proprietarii de clădiri degradate că vor primi şi amenzi, până când vor face lucrările de reabilitare necesare. “În fiecare an se vor da sancţiuni. Deci, pe lângă «bonificaţia» de 500% la impozit, ca să o numim aşa, ei vor primi şi amenzile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe care le dă Poliţia Locală. Indiferent cum am vrea noi să spunem, amenzile se dau conform legii”, a declarat primarul Marian Dragomir, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în urmă cu câteva zile. Sancţiunile pentru neîngrijirea clădirilor şi terenurilor proprietate personală au fost majorate anul trecut, tot printr-o hotărâre a Consiliului Local. Astfel, dacă înainte acestea se situau între 250 şi 750 lei, în prezent valoarea minimă este de 1.000 lei, iar maximul amenzilor care pot fi date de Poliţia Locală în speţă este de 2.500 lei.
În cadrul recentei conferinţe de presă, viceprimarul Alexandru Jantea a punctat că sancţiunile nu pot fi date una după alta ci doar la un interval de câteva luni, timp în care proprietarul trebuie lăsat să poată pune în practică lucrările de renovare. Asta în condiţiile în care, cel puţin pentru clădirile monument istoric, pentru reabilitare trebuie obţinut şi un aviz din partea Direcţiei pentru Cultură, iar procedurile pentru obţinerea unui astfel de aviz sunt destul de complicate.
Tocmai pentru că birocraţia este destul de mare, iar reabilitarea unor clădiri vechi implică foarte mulţi factori, noul arhitect şef al municipiului Brăila, Corina Elena Anghelescu, a anunţat că lucrează la un ghid practic pentru cei care vor să-şi renoveze imobilele din Centrul Vechi. “Vom veni cu un ghid. Un fel de îndrumar, cum să procedeze proiectanţii şi proprietarii imobilelor pentru refacerea acestor faţade. Doresc să îl fac public în cel mai scurt timp. Acest ghid va veni în ajutorul lor. Noi putem doar să le dăm acest ghid de bune practici, cum să repare aceste faţade, ce materiale să utilizeze, ce culori. Să îi îndrumăm spre cea mai bună direcţie”, promite arhitectul Anghelescu.
De altfel, Primăria pare să încerce să fie exemplu de bună practică nu doar prin elaborarea acestui ghid ci şi prin reabilitarea efectivă a clădirilor pe care le deţine în Centrul Vechi. Astfel, în bugetul local pentru anul în curs ar urma să fie prinsă o sumă generoasă pentru asemenea investiţii. “Valoarea exactă a sumei alocate, dar şi clădirile care se vor afla pe lista reabilitărilor vor fi făcute publice după aprobarea bugetului pentru 2019”, ne-a precizat viceprimarul Alexandru Jantea.
După cum se ştie, după aproape două decenii de procese, Primăria a reuşit să intre în posesia clădirii fostului sediu CEC de pe strada Mihai Eminescu. Este unul dintre cele mai impozante imobile din Centrul Vechi, însă din păcate a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, după ce a stat abandonat atât timp. Primăria promite că îl va reabilita cât mai curând posibil. Totuşi, este puţin probabil ca lucrările să înceapă anul acesta, pentru că investiţia ar fi prea mare pentru bugetul local, astfel să se va încerca obţinerea unei finanţări de la Ministerul Culturii.
