Principalele motive ale anulării sunt faptul că legate de faptul că referendumul nu ar avea practic niciun efect juridic, de costuri şi de polemicile privind forma şi fondul întrebărilor.
Potrivit Prefecturii Capitalei, şeful statului le-a explicat primarilor, vineri, lipsa de finalitate juridică a referendumului local, precum şi riscul ca prin organizarea unor astfel de consultări publice fără consecinţe juridice, instituţia referendumului să se decredibilizeze în faţa populaţiei. "Există, de asemenea, riscul ca în momentul în care se va dori consultarea bucureştenilor, iar rezultatul să aibă în mod real consecinţe juridice, populaţia să nu se mai prezinte la urne", au mai spus reprezentanţii Prefecturii.
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, a spus, după întâlnirea de vineri, că un alt motiv pentru care nu va mai avea loc referendumul este legat de regionalizare. "Legea Capitalei (care a dus la organizarea referendumului - n.r.) nu mai este de actualitate în condiţiile intenţiilor de regionalizare, iar în iulie-august vor începe discuţiile pentru organizarea regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov", a declarat Chiliman.
Referendumul urma să aibă două întrebări: "Vă doriţi o Capitală cu şapte administraţii controlate de 217 consilieri aleşi pe liste de partid?" şi "Vă doriţi ca şi consilierii generali să fie aleşi uninominal, asemenea primarilor de sector?".
Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, au fost alocaţi 10 milioane de lei din fondul de rezervă al bugetulului propriu al Capitalei pe 2011.
Subiectul organizării administrative al Capitalei a reintrat în actualitate în martie, după ce preşedintele PDL Bucureşti, Elena Udrea, a scris pe blogul său că impunerea unei Legi a Capitalei este absolut necesară şi a propus convocarea unui referendum pe această temă, considerând că cei care se opun proiectului sunt "baronii de Bucureşti", precum Andrei Chiliman, primarul sectorului 1.
