Asociația „Ad Astra” a criticat modificările aduse de Ministerul Cercetării și Inovației componenței și regulamentelor organismelor consultative din domeniul cercetării. Amintim că săptămâna trecută ministrul Cercetării a schimbat componența a patru instituții esențiale în domeniul cercetării. Mai exact, au fost scoși toți cercetătorii români de la universitățile străine, au fost înlocuiți mai mulți reprezentanți ai marilor universități românești, iar în loc au fost numiți un cercetat penal, un consilier local PSD și mai mulți sindicaliști. De asemenea, ministrul Șerban Valeca a instituit un embargo asupra evaluatorilor străini și a impus utilizarea evaluatorilor în proiectelor de cercetare în valoare de 873 de milioane de euro, relatează Hotnews.
Ministrul Cercetării a schimbat componența următoarelor instituții: Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI). Asociația „Ad Astra” atrage atenția că pentru ca aceste instituții să funcționeze corect ele au nevoie de „garantare a independenței de gândire față de puterea politică.
„Aceasta presupune stabilitate, mandate și competențe clar definite, cât și reguli predictibile de înlocuire a membrilor. Din nefericire, aceste lucruri nu sunt statuate în legislația primară existentă. Considerăm că este esențial să fie introduse cât mai curând, în urma dezbaterii și obținerii unui acord politic larg”, se arată în comunicatul organizației.
De asemenea, „Ad Astra” cere ministrului Cercetării să justifice „detaliat” motivele care au stat la baza schimbării componenței consiliilor unor instituții care au fost constituite în toamna anului trecut și care aveau un mandat de patru ani.
„Observăm că noile consilii consultative ale MCI au fost completate fără a se ține cont de câteva elemente importante, definitorii pentru buna funcționare a acestora. De pildă, unele domenii sunt foarte slab sau nu sunt deloc reprezentate. De asemenea, se constată o prezență mai degrabă simbolică a celor mai importante universități. Luăm notă de considerentul unei mai bune acoperiri naționale, dar ne exprimăm consternarea că acesta devine singurul criteriu vizibil, în dauna celui ce vizează competența științifică. Niciunul dintre aceste considerente nu poate fi absolutizat în dauna totală a celuilalt. Dimpotrivă, în opinia noastră, un bun echilibru presupune o mai mare pondere acordată excelenței științifice a membrilor, nu reprezentativității teritoriale”, se precizează în comunicatul Asociației.
De asemenea, organizația a atras atenția și a asupra selecției evaluatorilor din domeniul cercetării.
„Articolul 4(3) al Actului adițional nr. 10/2017 din 27.03.2017 încheiat între MCI și UEFISCDI introduce în mod explicit și deliberat o preferință națională în privința evaluatorilor, precum și criterii ierarhice de selecție, în contradicție cu Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2014-2020, care prevede ca obiectiv specific „Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii prin internaţionalizarea cercetării din România, evaluare internaţională […]”. Aceste prevederi noi sunt perfect anti-științifice și, după știința noastră, nu își găsesc echivalent niciunde în țările dezvoltate științific. Ne exprimăm dezacordul profund în privința acestor modificări și cerem păstrarea sistemului de selecție a evaluatorilor utilizat in perioada 2011-2016.
Considerăm că schimbarea nejustificată din temelii a organismelor consultative ale MCI, precum și impunerea evaluatorilor naționali, fără a avea acoperire în baza unor criterii științifice de excelență, constituie pași regretabili pe calea anulării practicilor și tendințelor pozitive din ultimii ani din cercetarea românească. În consecință, solicităm renunțarea la orice acțiuni legislative sau executive care pot avea ca efect anularea stabilității, predictibilității și internaționalizării sistemului românesc de cercetare”, conchide asociația.
Numiri controversate
Hotnews scrie că din componența Consiliului Național de Etică a Cercetării Șiințitice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), aprobată în noiembrie 2016 de ministrul Educației de atunci, au fost dați afară toți cei patru cercetători români de la universitățile din străinătate.
Au fost înlocuiți cu un membru al Academiei Române (Florin Filip, 70 de ani, preşedintele Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei), un sindicalist (Andrei Vrânceanu, Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare), un reprezentant al Patronatului Român din Cercetare (Jenica Paceagiu) și un consilier PSD la Primăria București (Cristian Doicin, profesor la Universitatea Politehnica București).
CNECSDTI monitorizează aplicarea și respectarea eticii și deontologiei în cercetare.
De asemenea, din compența Consiliului Național al Cercetării Șiințifice (CNCS) au fost scoși toți cei trei profesori de la universități din străinătate. În locul lor au fost numiți un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, o cercetătoare de la Institutul Național de Cercetare Agricolă Fundulea, un reprezentant al Patronatului Român de Cercetare, un membru al Academiei de Științe Tehnice și un sindicalist de la Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare.
CNCS stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate în cercetare, face audit și evaluează calitatea cercetării studiilor de doctorat.
Și de la Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Invovare (CCCDI) au fost scoși reprezentații unor universități de top din România, scrie Hotnews. Au fost înlocuiți cu un reprezentant al Academiei Oamenilor de Știință (Adrian Alexandru Badea, vicepreședinte al Colegiului), un sindicalist din învățământul superior (Anton Hadar, federația Alma Mater) și un sindicalist din cercetare (Radu Minea, Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare). De asemenea, din Colegiu face parte de-acum și Irinel Popescu, fost vicepreședinte în partidul lui Dan Voiculescu, urmărit penal de DNA pentru presupusa delapidare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
CCCDI asigură suportul științific pentru elaborarea politicilor și strategiilor în cercetare.
Hotnews mai arată că Ministerul Cercetării și instituția care finanțează proiectele de cercetare (UEFISCDI) au instituit un embargo pentru evaluatorii străini și impun utilizarea aproape în totalitate doar a evaluatorilor român în proiectele de cercetare în valoare de 873 de milioane de lei.
Ce spune ministrul Cercetării
Ministrul Cercetării a trimis un comunicat în care a precizat că nu a fost implicat în procesul de selecţie şi nu a făcut nicio propunere pentru nicunul dintre aceste Organisme Consultative. Iată comunicatul integral:
„Referitor la materialul critic apărut în presă, privind modul în care s-a desfăşurat reorganizarea Organismelor Consultative ale Ministerului Cercetării şi Inovării, facem urmatoarele precizări:
1. Criteriile care au stat la baza selectării membrilor fiecărui organism consultativ au fost următoarele:
-
experiența în domeniul managementului entităților CDI (inclusiv unități, subunități, departamente, laboratoare);
-
experiența în evaluarea sau conducerea proiectelor de cercetare la nivel național/UE;
-
experiența în elaborarea de reglementări în domeniul CDI;
-
experiența în elaborarea de lucrări în domeniul CDI;
-
cunoașterea legislației din domeniul CDI;
-
cunoașterea instrumentelor de finanțare a activității CDI in România și UE;
-
asigurarea condiţiei de repartiţie echilibrată: pe subdomenii de CDI, pe competenţe în domeniul organismului consultativ pentru care au candidat, pe unităţi şi instituții de CDI, pe zone geografice, pe egalitate de gen.
2. Înscrierile pentru selecţie au fost libere, putându-se înscrie oricine se încadra în condiţiile prevăzute în Medodologia de selecţie (document care a fost postat pe site-ul MCI), inclusiv foştii membri ai Organismelor Consultative.
3. Toţi candidații au avut avizul consiliului științific, senatului universitar din entitățile de la care provin sau, după caz al prezidiului academiilor.
4. Preşedinţia Comitetului de selecţie a fost asigurată de către preşedintele Academiei Române, iar din comitet au făcut parte reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Rectorilor, ai institutelor de cercetare şi, ca observatori, preşedintele Patronatului Român din Cercetare şi Proiectare şi Liderul Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România.
5. Din componenţa Organismelor Consultative nou-înfiinţate fac parte 9 academicieni (membri ai Academiei Române sau ai Academiilor de ramură) 36 de profesori universitari, 35 de cercetători ştiinţifici (gradul I, gradul II şi gradul III), 3 dr. ingineri şi 9 ingineri.
De asemenea, menţionăm faptul că ministrul Cercetării şi Inovării nu a fost implicat în procesul de selecţie şi nu a făcut nicio propunere pentru nicunul dintre aceste Organisme Consultative”.
