"Constituţia României şi alte legi garantează libertatea religioasă şi conţin prevederi în sensul protejării grupurilor religioase minoritare. Legislaţia le oferă organizaţiilor religioase susţinere din partea statului şi acces în armată, spitale, azile de bătrâni, penitenciare şi orfelinate", notează raportul Departamentului de Stat american privind "Libertatea religioasă la nivel internaţional în 2015".
"Restricţii impuse de instituţii guvernamentale au împiedicat unele grupuri religioase să obţină recunoaştere legală, iar pe altele să primească înapoi proprietăţi confiscate în perioada 1940-1989. În special Biserica Greco-Catolică a semnalat că nu a putut intra în posesia unor biserici proprii deoarece autorităţile nu aplică decizii ale instanţelor judecătoreşti", subliniază Departamentul de Stat american.
În România, "în cursul anului 2015 au fost înregistrate incidente cu caracter antisemit, inclusiv acte de profanare a sinagogilor, acţiuni de negare a Holocaustului şi evenimente de comemorare a foştilor lideri pronazişti din cadrul Mişcării legionare. (...) Au existat numeroase relatări de presă despre acte de vandalism în locul unde s-a propus construirea unei moschei", subliniază raportul, menţionând şi reclamaţii din partea Bisericii Greco-Catolice şi Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea privind interzicerea accesului în cimitire publice.
"Politicieni, inclusiv fostul preşedinte Traian Băsescu, au criticat decizia luată de Guvern în mai 2015 de a aloca un teren de 11.000 de metri pătraţi, în Bucureşti, comunităţii musulmane, pentru construirea unei moschei. Fostul preşedinte a catalogat proiectul moscheii drept «risc pentru siguranţa naţională», iar organizaţii naţionaliste (spre exemplu, Noua Dreaptă) au organizat mitinguri de protest faţă de proiect. Presa a relatat că sursa criticilor din partea organizaţiilor naţionaliste este reprezentată de suspiciunile privind motivele Turciei, care finanţează proiectul moscheii şi care este implicată şi în alte iniţiative privind planuri similare de construcţii şi renovări în regiune", precizează documentul.
"Guvernul României a continuat implementarea recomandărilor Comisiei Internaţionale privind Holocaustul şi a dispus extinderea educaţiei despre Holocaust în programa şcolară", notează Departamentul de Stat.
"Grupuri religioase au semnalat că prin condiţiile de înregistrare li se limitează activităţile mişcărilor religioase minoritare. (...) Unele grupuri religioase minoritare au exprimat preocupare în legătură cu implementarea de către instituţiile statului a legilor privind dreptul la educaţie religioasă în şcoli", continuă raportul.
"Oficiali ai Ambasadei Statelor Unite au continuat să transmită preocupări instituţiilor guvernamentale din România privind ritmul lent al procesului de restituire a proprietăţilor religioase, asupra importanţei recunoaşterii depline a amplorii Holocaustului şi îmbunătăţirii educaţiei despre Holocaust. Reprezentanţi ai Ambasadei şi oficiali ai Departamentului de Stat care au efectuat vizite s-au întâlnit cu lideri ai Bisericii Greco-Catolice pentru a discuta despre relaţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici şi despre incidente de discriminare. Împreună cu lideri ai comunităţii evreieşti şi organizaţii, Ambasada SUA susţine eforturile de limitare a antisemitismului. Reprezentanţi ai Ambasadei SUA au participat la evenimente privind promovarea toleranţei religioase organizate de comunităţi musulmane", concluzionează raportul Departamentului de Stat.
