* agricultura din județul Brăila, ca peste tot de altfel, este asediată de o creștere fără precedent a prețurilor îngrășămintelor, a combustibililor și a celorlalte inputuri necesare pentru înființarea culturilor * totul pe fondul unei secete prelungite care a adus deficitul de apă din sol la cote alarmante * războiul din Ucraina, care a bulversat piața îngrășămintelor și a cerealelor, completează acest tablou sumbru ce va avea ca deznodământ o inevitabilă explozie a prețurilor produselor alimentare
Ploile de la sfârșitul săptămânii trecute au mai înmuiat puțin pământul, cât să îi ajute pe fermierii brăileni să facă mai ușor semănăturile de primăvară. Situația din agricultură rămâne, însă, în continuare foarte dificilă, recoltele s-ar putea să fie mult mai mici decât anul trecut, iar prețurile la care se vor vinde grânele se anunță a fi, în cel mai optimist scenariu, cel puțin duble față de 2021. Ceea ce ar face ca inflația de până acum să fie doar începutul unei avalanșe de scumpiri doborâtoare pentru cei cu venituri mici sau medii.
Vasile Datcu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Brăila, ne-a declarat că agricultura se confruntă la ora actuală cu trei mari nenorociri. Prima dintre ele este seceta prelungită care face ca deficitul de umiditate din sol să fie unul aproape nemaiîntâlnit. ”Culturi agricole cum sunt grâul sau porumbul au nevoie de o medie de precipitații de 350 - 450 litri pe metru pătrat. În România, media anuală obișnuită este de circa 700 l/mp, iar în zona Brăilei aveam de obicei un aport mediu anual de apă de 645 - 660 l/mp. Ori, după ploile bune din lunile mai - iunie de anul trecut, s-a instalat această secetă care a făcut ca aportul de apă să fie, din iulie 2021 până în martie anul acesta, de doar 40 l/mp. Asta în condițiile în care, chiar și în anii considerați secetoși, la Brăila aveam o medie de cel puțin 300 l/mp! La ora actuală, după ploile astea de la începutul lunii aprilie, am ajuns la o medie de 60 - 70 l/mp, ceea ce e mult prea puțin pentru necesarul plantelor. E bine totuși că a mai crescut puțin umiditatea în sol. Până la o adâncime de 20 cm e oarecare umiditate, ceea ce ajută la semănăturile de primăvară. Dar la adâncimi de la 20 cm în jos, pământul e uscat - beton, așa că plantele vor suferi mult dacă nu vin niște ploi consistente”, ne-a spus Vasile Datcu. Potrivit acestuia, chiar dacă stă relativ bine la capitolul sisteme de irigații, față de alte județe din țară, Brăila nu va obține producții bune fără un aport consistent de precipitații naturale. Asta deoarece canalele de irigații au fost proiectate să asigure o medie maximă anuală de 150 l/mp, deci mult sub necesarul culturilor agricole, de până în 450 l/mp. ”În niciun caz irigațiile nu pot înlocui ploile de la natură. Ele, așa cum au fost proiectate, pot doar să completeze un anumit aport de apă. Asta în situația fericită când mai funcționează la parametrii proiectați, deci nu mai luăm în calcul pierderile prin infiltrații, canalele colmatate și așa mai departe...”.
A doua nenorocire cu care se confruntă agricultura la ora actuală este, potrivit lui Vasile Datcu, explozia prețurilor la toate materiile prime necesare pentru înființarea și întreținerea culturilor. ”De exemplu, anul trecut, luam azotatul cu 900 lei pe tonă, acum îl luăm cu 4.200 lei/tonă. Pe uree dădeam 2.000 lei/tonă, acum dăm 5-6.000 lei/tonă. Motorina o luam cu 4,5 lei/l, acum e 8 lei/l. Deci o creștere cu 200 - 300 % la inputuri!”, ne-a spus acesta. În opinia sa, situația este cauzată de restricțiile impuse în pandemie, când producători de pe întreg mapamondul au lucrat la un sfert sau jumătate din capacitate, sau chiar unele fabrici au fost închise complet pentru luni de zile. Iar dacă la începutul pandemiei, în 2020, cererea de îngrășăminte, pesticide și alte asemenea inputuri pentru agricultură a putut fi asigurată cu produsele aflate pe stoc, la un moment dat acestea s-au epuizat, lipsa unei producții constante făcând să se acumuleze dezechilibre tot mai mari între cerere și ofertă, care se regăsesc în actualele creșteri de prețuri, ce par a fi complet scăpate de sub control. ”Știți vorba aceea: Să te ferească Dumnezeu de lucrul gratis! În pandemie, Guvernele au dat bani unor fabrici ca să stea închise, deci să nu producă nimic. Ori, când consumi fără să produci, la un moment dat vine nota de plată adevărată, adică ceea ce se întâmplă acum, când oferta nu mai poate să țină pasul cu cererea. Dacă pandemia a ținut doi ani, în mod normal ar fi nevoie de încă doi ani pentru ca lucrurile să reintre în normal”, consideră Vasile Datcu.
Numai că intervine cea de-a trei mare nenorocire care a lovit agricultura, în opinia acestuia: războiul din Ucraina, care a buleversat și mai tare piața, atât în ceea ce privește producția de îngrășăminte sau pesticide, cât și în ceea ce privește producția de cereale, atât Ucraina cât și Rusia fiind producători importanți în aceste domenii.
Concluzia președintelui Asociației Producătorilor Agricoli din Brăila este că producțiile se prefigurează din start să fie mai mici anul acesta, pentru că vor fi folosite mai puține îngrășăminte, din cauza prețurilor mari dar și a deficitului de astfel de produse existent la ora actuală. Cât vor fi de mici depinde, însă, în principal de deficitul de umiditate din sol. Dacă ploile vor veni până la urmă, în opinia lui Datcu s-ar putea obține 5,5 - 6 tone de grâu la hectar, ceea ce ar putea face prețul de vânzare cam dublu față de anul trecut, de la 0,88 - 0,95 lei pe kilogram, la 1,6 - 1,7 lei/kg. Dacă seceta se menține, iar producția va fi sub 3 tone la hectar, atunci grâul s-ar putea vinde cu 2,2 - 2,3 lei/kg, sau chiar mai mult, ceea ce ar bulversa și mai tare piața. ”Eu nu am de unde să știu exact ce prețuri vor fi, pentru că în final depindem de bursă. Oricum, dacă nu plouă, ne putem aștepta la ce-i mai rău”, ne-a mai spus Vasile Datcu.
Ce e mai rău abia de acum vine
Pentru fermierii înscriși în asociații puternice, prezentul nu e chiar așa de rău, deoarece au fost prevăzători și și-au achiziționat mare parte din materiile prime încă din toamna anului trecut, la prețurile de atunci. Viitorul este, însă, plin de incertitudini, pentru că nu știu la ce să se aștepte pentru campania din toamna acestui an, din moment ce costurile de înființare ale culturilor vor fi inevitabil mai mari. ”Noi ne-am achiziționat încă din septembrie - octombrie, la prețurile de atunci, circa 80% din necesarul de îngrășăminte și tot ce înseamnă inputuri, inclusiv pentru campania de însămânțări din această primăvară. Restul de 20% l-am luat la prețurile de acum, care sunt cu până la 300% mai mari, dar important este că toți fermierii din asociație au ce le trebuie pentru campania de primăvară. Ce va fi de acum încolo, nu avem cum să prezicem. Ne facem griji pentru la toamnă, dar să vedem, totuși, ce ne oferă piața, poate prețurile se mai stabilizează...”, ne-a declarat Gabi Stanciu, președintele Cooperativei ”Braicoop” Brăila, o asociație cu circa 50 de membri ale căror terenuri puse la comun însumează 14.000 hectare. Potrivit lui Stanciu, dacă prețurile la inputuri vor continua să crească, există riscul ca unii fermieri să nu mai poată cultiva cât și-au propus, context în care nu se va mai putea face agricultură de performanță ci una de subzistență. Statul încearcă să-i ajute pe agricultori, însă subvențiile oferite acoperă doar 30% din necesarul de investiții.
Cum se prezintă situația în câmp
În ceea ce privește situația actuală de pe câmpurile Brăilei, campania de semănat este în plină desfășurare. La începutul acestei săptămâni, erau semănate 28.585 hectare cu floarea soarelui, dintr-un total de 75-80.000 ha, cât este planul raportat de fermieri către Direcția Agricolă. Cu porumb se semănaseră 15.015 ha, din 90-100.000 ha propuse. De asemenea, s-au mai semănat 1.775 ha cu orzoaică de primăvară, 2.067 ha cu mazăre, 638 ha cu lucernă și 160 ha cu ovăz.
Astă toamnă, s-au înființat culturi de grâu pe 62.680 ha, orz pe 19.360 ha și rapiță pe 4.145 ha. Pentru aceste culturi, ploile din zilele trecute au fost o adevărată mană cerească. ”A plouat uniform, pe întreg județul, iar cumulat s-au înregistrat între 10-12 și chiar 24 litri pe metrul pătrat. În paralel, asigurăm apă pentru orice solicitare, îndeosebi pe zone mari, unde necesarul de apă din sol este mai mare. De exemplu, la Dudești și în sudul județului se întâmplă acest lucru. În Insula Mare a Brăilei se irigă peste tot, iar creșterea nivelului Dunării ne asigură un aflux bun de apă la stațiile plutitoare”, ne-a informat Alfredo Pascale, directorul sucursalei brăilene a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare.
Și fermierii sunt mulțumiți de precipitații, atâtea câte au fost. “Ultimele ploi au fost a adevărată mană cerească pentru noi. Mai ales că au fost uniforme și nu a bătut piatra, cum se preconizase. Pământul încă mai are nevoie de apă, solul este cald și favorizează creșterea culturilor și o răsărire rapidă a semințelor încorporate deja în sol. În ceea ce privește semănatul, s-a trecut serios la treabă, îndeosebi la cultura de floarea soarelui și apoi la porumb”, ne-a declarat agricultorul Florian Vizireanu.
