• e invazie de țânțari în Brăila, lucru recunoscut chiar și de primarul Marian Dragomir, care dă vina pe soluțiile disponibile la ora actuală pe piață pentru combaterea țânțarilor • acestea ar avea o eficiență mult mai scăzută față de cele folosite în urmă cu câțiva ani, retrase de la vânzare pe motiv că afectează mediul și sănătatea publică, fiind potențial cancerigene • ce substanțe sunt interzise și cu ce au fost înlocuite am aflat de la SUPAGL, instituția din subordinea Primăriei care se ocupă cu acțiunile de combatere a țânțarilor și căpușelor
Cam din a doua săptămână a lunii iunie, în Brăila e o invazie de țânțari cum nu s-a mai văzut de câțiva ani! Cine se aventurează pe faleza Dunării sau în parcurile din municipiu simte pe propria piele prezența masivă a enervantelor insecte însetate de sânge. Nici în propriile curți sau apartamente, brăilenii nu pot sta liniștiți odată cu căderea serii, iar cine nu bagă în priză aparate pentru combaterea țânțarilor n-are nicio șansă să prindă un somn odihnitor. Iar toate acestea se întâmplă după ce, zile la rând, deasupra cartierelor brăilene s-au împrăștiat din avion insecticide care, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să își arate eficiența timp de câteva săptămâni. La fel ca și ceața împrăștiată de la sol de mașinile ce au patrulat noaptea pe străzi. Ceață care, în afară de mirosul greu, de motorină ce i-a ”disperat” pe cei prinși cu ferestrele deschise, pare că a avut un efect de-a dreptul contrar, ajutând țânțarii să se înmulțească în loc să-i stârpească! Evident că, în atari condiții, mulți brăileni s-au răsculat pe Facebook și alte rețele sociale, postând mesaje acuzatoare sau batjocoritoare la adresa autorităților locale, despre care spun că au fost prinse nepregătite de țânțari la fel cum sunt de regulă nepregătite pentru prima ninsoare a iernii...
În fața avalanșei de critici, primarul Marian Dragomir a reacționat, în urmă cu câteva zile, printr-o postare pe contul personal de Facebook, în care afirmă că de vină pentru această înmulțire necontrolată a țânțarilor sunt soluțiile de combatere existente pe piață la ora actuală. Potrivit primarului, aceste soluții nu mai au aceeași eficiență cum aveau alte produse similare în urmă cu câțiva ani. În plus, de vină ar fi și bălțile formate pe malul de vizavi al Dunării, ce ar reprezenta o adevărată crescătorie de țânțari care, odată ajunși la maturitate, migrează spre Brăila, atrași de luminile orașului.
”În 2016 și 2017, soluțiile folosite împotriva țânțarilor erau foarte eficiente!!! De câțiva ani, acele substanțe eficiente sunt interzise și dăm cu cele care sunt autorizate azi. Prea slabe din punctul meu de vedere, lipsite de eficiență și din punctul dvs. de vedere!!!
În plus, bălțile de pe celălalt mal al Dunării sunt pline cu apă și este invazie de țânțari. Acolo este Parc Natural și legea nu ne permite să dam cu soluții. În plus, prin acea vegetație nici nu se poate merge. Este fizic imposibil și cine nu crede poate verifica pe propria răspundere. Am dat anul acesta împotriva țânțarilor cu avionul închiriat, iar pe străzi cu aparatele și angajații Primăriei (nu cu societăți private ca să creadă cineva că dăm bani la x sau y societăți). Tânțarii pe care îi omorâm în nopțile acestea sunt imediat înlocuiți de alții care vin din bălțile de pe celălalt mal al Dunării la lumina din oraș.
Este dovedit științific că umiditatea din Parcul Natural Insula Mică a Brăilei este prolifică pentru înmulțirea țânțarilor, iar lumina din oraș îi atrage. Brăila are un cadru natural care ne îngreunează munca și este perfect pentru țânțari!!!”, a scris primarul Dragomir, adăugând că acțiunile de combatere a țânțarilor vor continua în zilele următoare, doar cu substanțe autorizate conform legislației în vigoare. ”Ne vom opri doar atunci când țânțarii vor fi eliminați!”, dă asigurări edilul-șef.
Soluțiile folosite în anii trecuți, potențial cancerigene pentru oameni
Pentru a vedea exact despre ce substanțe este vorba, am solicitat informații oficiale de la Serviciul de Utilitate Publică, Administrare și Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila. Directorul Dumitru Munteanu ne-a pus la dispoziție o scurtă listă cu substanțele folosite înainte, interzise între timp, și cu cele folosite la ora actuală. Din explicațiile oferite reiese că ceea ce se împrăștia prin oraș în urmă cu doi-trei ani era dăunător nu doar pentru mediu ci și pentru populație, având potențial cancerigen pentru oameni.
Astfel, conform informațiilor oferite de SUPAGL, a fost retras din uz insecticidul Larvicid Biopren 50 LML (substanță activă S-metopren 50g/l) - produs chimic aplicabil direct pe suprafețele de lacuri, ape zone de băltiri, însă cu puternic impact poluant asupra mediului și faunei acvatice - retras din motive de mediu și sănătate publică. A fost înlocuit cu un larvicid biologic nepoluant și netoxic: Vectobac WG (substanță activă bacillus thuringiensis, 37,4% materie solidă și solubilă de fermentare.
Un alt insecticid la care s-a renunțat este Mosquitox Hot&Cold Fog (substanțe active Deltametrin 1 g/l, PBO 5g/l) - produs chimic gata preparat și direct de utilizat în tratamentele de dezinsecție terestră cu ceață caldă și ceață rece - retras din motive de sănătate publică, formula sa fiind potențial cancerigenă și puternic poluantă pentru mediu. Se folosește în schimb Solfac Trio EC 140 NF (cipermetrin 50g/lm pralletrio 10g/l, PBO 80g/l), care este utilizat în combinație cu solvenți petrolieri (motorină).
În fine, K-otrine 84 EC (substanțe active Deltametrin 0,7%, Estiotrin 0,7% și PBO 7%) este un alt produs chimic, insecticid concentrat utilizat în tratamentele terestre de ceață caldă și ceață rece, interzis la utilizare și retras de pe piață în august 2022, din motive de sănătate publică (potențial cancerigen) și puternic poluator pentru mediu. A fost înlocuit cu Solfac Trio EC 140 NF (cipermetrin 50g/l, pralletrin 10 g/l, PBO 80g/l), utilizat, de asemenea, în combinație cu solvenți petrolieri, adică motorină.
Războiul cu țânțarii, etape de parcurs
După cum v-am mai informat, anul acesta sunt programate cel puțin șase etape complete de combatere a căpușelor și țânțarilor (și a larvelor acestora) prin tratament terestru și avio și cel puțin cinci etape intermediare. La începutul lunii mai, echipele SUPAGL au acționat pe Faleza Dunării, în parcuri, pe bulevarde și în locurile de joacă pentru combaterea căpușelor și au amplasat momeli pentru stârpirea rozătoarelor. Acum, în iunie, au fost luați în vizor țânțarii - cu rezultatele mult sub așteptări -, iar de luni, 19 iunie, s-a dat startul celei mai ample campanii de dezinsecție destinată combaterii căpușelor, fiind vizate, cu precădere, zona Falezei Dunării, Parcul Monument, Grădina Publică, spațiile verzi și marile bulevarde ale orașului - adică locurile cu vegetație abundentă -, mai ales că, în ultima vreme, s-au înmulțit considerabil cazurile de brăileni mușcați de temutele insecte.
Potrivit directorului SUPAGL Brăila, Dumitru Munteanu, etapa a doua de dezinsecție, desfășurată pe parcursul a două săptămâni, a inclus, într-o primă fază, tratament avio (din elicopter), fiind vizați atât țânțarii, cât și larvele acestora, imediat după ce ploile s-au mai potolit. În cea de-a doua parte a etapei, s-a realizat tratamentul terestru împotriva țânțarilor, care a inclus spațiile verzi dar și arterele din municipiu și împrejurimi.
Reamintim că, anul trecut, au fost supuse tratamentului de dezinsecție, dezinfecție și deratizare peste 30.000 de hectare din zona UAT Brăila, prin pulverizare cu ceață caldă, ceață rece (tratament terestru) și tratament din elicopter (tratament avio), toate substanțele folosite fiind încadrate în categoria biocidelor cu agrement tehnic, avizate de Ministerul Sănătății. Valoarea totală a lucrărilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare efectuate de SUPAGL Brăila în anul 2022 a fost de 1.490.000 de lei. Au fost executate un număr de nouă etape de combatere a țânțarilor, din care cinci etape complete (terestru și avio) și patru etape intermediare, constând în tratamentul terestru în zonele cu vegetație abundentă.