* o bună bucată de timp, în Brăila s-a vorbit numai despre conflictul dintre primarul Marian Dragomir și noul inspector școlar general Cătălin Canciu pe tema numărul de clase de a IX-a care se vor înființa la anul * unul zice că se reduc, altul că se măresc * în tot acest talmeș-valmeș al declarațiilor nu știm cât au fost brăilenii cu adevărat atenți la cifre * redactorii “Obiectiv” au încercat să meargă la firul ierbii, să analizeze datele din planurile de școlarizare și să vadă cine pierde și cine câștigă în toată această poveste
În ultimele două săptămâni opinia publică din Brăila a fost martora unui întreg scandal derulat în mai multe episoade între primarul Marian Dragomir și noul inspector școlar general, Cătălin Canciu. ”Războiul” lor a pornit de la planul de școlarizare la clasa a IX-a propus pentru anul viitor iar din ambele tabere s-au aruncat ”săgeți”, pentru că, în subsidiar, este vorba și de un război PSD-PNL, cei doi fiind adversari în Consiliul Local Municipal, Canciu fiind acum consilier municipal din partea PNL. În tot acest talmeș-valmeș al declarațiilor nu știm cât au fost brăilenii cu adevărat atenți la cifre, la statistici, sau dacă au stat să le caute, motiv pentru care redactorii “Obiectiv” au mers la firul ierbii, au analizat datele din planurile de școlarizare și au încercat să pună într-un context toată această poveste. La final am încercat să formulăm și o serie de concluzii, dar s-au ridicat și alte întrebări. Așadar, să începem!
Rezumatul ”războiului” dintre Marian Dragomir și Cătălin Canciu
Totul a pornit de la propunerea planului de școlarizare la clasa a IX-a pentru anul școlar viitor, propunere făcută de Cătălin Canciu după numirea lui controversată în fruntea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila, imediat după demiterea lui Viorel Botea, care la rândul său activează și în zona politică fiind președintele PMP Brăila și consilier județean. Mai întâi, Marian Dragomir l-a acuzat pe Cătălin Canciu că vrea să taie clase de la liceele de elită din Brăila. În replică, inspectorul școlar general i-a răspuns că a fost vorba de o propunere și că numărul de clase propuse pentru a IX-a pentru anul școlar viitor este mai mare decât numărul de elevi care învață acum în clasa a VIII-a și, prin urmare, nu se justifică clasele acelea în plus. Mai mult, Canciu a declarat că varianta cu mai multe clase decât numărul de elevi existenți a fost propusă de fostul inspector școlar general, Viorel Botea, iar el a trebuit să propună reducerea claselor pentru a intra în legalitate. Întrebat de ce a propus să se taie din clasele de la liceele teoretice, printre care Colegiul ”N. Bălcescu”, Colegiul ”Gh. M. Murgoci” și Liceul ”N. Iorga”, inspectorul școlar general a argumentat că aceste licee nu ar avea probleme să își realizeze clasele de a IX-a, mai puține clase, deci mai puțini elevi, ar crește competivitatea acestor licee, iar de la liceele tehnologice nu putea tăia pentru că unele deja aveau o singură clasă. O altă acuzație adusă de primar a fost aceea că taie de la liceele teoretice și că dă o clasă în plus la Liceul de Arte, acolo unde Canciu este profesor de geografie. Canciu a replicat că, fără să știe din ce motiv, fostul inspector școlar general a propus doar trei clase la Arte, când mereu acolo au fost patru clase și mereu s-au realizat. Canciu a trecut și el la atac, spunând că Dragomir se mândrește cu elevii Liceului de Arte la tot pasul, motiv pentru care le va propune colegilor să boicoteze toate evenimentele Primăriei, adică elevii să nu mai participle la cele manifestări. A mai urmat o replică a lui Dragomir vivazi de acest subiect, apoi tot ”războiul” părea că s-a stins când a venit ordinul de ministru al Educației prin care se reduce numărul de elevi dintr-o clasă de la 28 la 26 pentru liceele teoretice, respectiv 24 pentru cele tehnologice și vocaționale. Așadar, nu se mai punea problema reducerii numărului de clase! Numai că, războiul a continuat. Concret, ISJ Brăila, condus de Canciu, a venit cu o nouă propunere pentru planul de școlarizare, ca urmare o modificării numărului de elevi dintr-o clasă de liceu. Și așa a apărut un alt episod de ceartă între cei doi, Dragomir susținând că tot se vor tăia trei clase, și vor fi 93 anul școlar viitor, în loc de 96 cât au fost anul trecut. Cătălin Canciu ne-a declarat că nu reduce nicio clasă, ba dimpotrivă, crește numărul de clase față de prima variantă. Nu mai înțelegea nimeni nimic!
Ce este planul de școlarizare și care au fost variantele propuse
Facem precizarea că planul de școlarizare la clasa a IX-a cuprinde numărul de clase și locuri în învățământul liceal, adică liceele teoretice și tehnologice, învățământul vocaționale și învățământul profesional, adică școlile profesionale. Un criteriu principal în realizarea acestui plan este cel demografic, adică câți elevi sunt în prezent în clasa a VIII-a și vor intra la liceu în toamnă, iar în oferta liceelor, indiferent de filieră, trebuie să fie locuri pentru ca toți acești elevi să își poată continua studiile. În Brăila, în prezent, la clasa a VIII-a învață 2.228 elevi, adică ei ar trebui să se regăsească la liceu în toamnă.
Am luat pe rând cele trei propuneri ale planului de școlarizare și le-am analizat, iar datele ne-au fost puse la dispoziție de ISJ Brăila. Primul, de pe 11 ianuarie, cel propus de fostul inspector școlar general, Viorel Botea, prevedea un număr de 87 clase. Cum la acel moment în fiecare clasă trebuia să fie 28 de elevi, rezultă că s-au propus clase pentru 2.376 elevi, mai mult decât efectivul de elevi. Defalcate, în propunerea lui Botea sunt 35 de clase la liceele teoretice, 14 la cele tehnologice și 9 clase la cele vocaționale. În ceea ce privește învățământul profesional, acolo au fost propuse 29 clase. Pe 20 ianuarie, după venirea lui Canciu la Inspectorat, planul de școlarizare a fost modificat, acesta argumentând că numărul de clase trebuie să fie corelat cu numărul elevilor existenți. Mai mult, după cum susține Cătălin Canciu, ministerul nu aprobă un plan de școlarizare care cuprinde mai multe clase decât numărul de elevi pe care îl are un județ. Așa că acesta a propus reducerea numărului de clase de la 87 la 82, pentru a cuprinde astfel 2.264 elevi, tot puțin peste efectivul de 2.228 elevi. Pe cele trei filiere, propunerea era astfel: 32 de clase la filiera teoretică, deci cu 3 mai puține față de varianta lui Botea, acestea urmând să fie luate de la liceele de elită ”Murgoci”, ”Bălcescu” și ”Iorga”. La filiera tehnologică a propus 12 clase, două fiind luate de la Colegiul Economic ”I. Ghica”, iar la cea vocațională s-a rămas la 9 clase, cu mențiunea că Liceului de Arte i s-a dat clasa înapoi, și la Liceul Pedagogic s-a luat o clasă de învățământ vocațional. În ceea ce privește învățământul profesional, numărul de clase a rămas la 29, așa cum era și în varianta lui Botea.
Iată acum să trecem la varianta finală, cea propusă pe 27 ianuarie după ce a apărut ordinul de ministru privind reducerea numărului de elevi dintr-o clasă și cea care va fi trimisă la minister. În varianta finală sunt propuse 93 de clase pentru 2.278 elevi, deci mai multe clase decât cele două variante anterioare. Astfel, filiera teoretică revine la 35 clase, la filiera tehnologică crește la 19 clase, iar filiera vocațională rămâne la 9 clase. La filiera profesională sunt acum propuse 30 de clase, cu una în plus față de celelalte variante.
Planul de școlarizare de anul trecut, un alt element important
Nu putem să tragem încă concluzii fără a analiza și planul de școlarizare de anul trecut, adică din 2020-2021, când la conducerea Inspectoratului se afla Viorel Botea.
Concret, în anul școlar precedent, în clasa a VIII-a învățau 2.800 de elevi, fiind propuse atunci 106 clase. Cum în clase se aflau atunci 28 de elevi, rezultă că s-au propus clase pentru 2.935 elevi, deci mai multe decât numărul de elevi înmatriculați atunci în clasa a VIII-a. Defalcat, au fost propuse 37 clase la liceele teoretice, 17 la cele tehnologice și 10 la cele vocaționale, adică 64 clase pentru învățământul liceal. Aici se adaugă 42 de la învățământul profesional. Mai trebuie să precizăm că în acel an s-au dat mai multe locuri la liceele teoretice și mai puține la cele tehnologice. A fost vorba despre o clasă în plus la Liceul Teoretic “Mihail Sebastian”, una la Liceul Teoretic “Panait Cerna”, una la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicus” și una la Colegiul Economic “Ion Ghica”. În schimb, atunci, liceele tehologice “Grigore Moisil” și “Gh. K. Constantinescu” au rămas fără niciuna din cele două clase de liceu, iar “Anghel Saligny” a pierdut si el o clasă.
În toamnă, după ce s-au terminat toate etapele de admitere la liceu, în final în clase s-au regăsit efectiv 2.617 elevi și s-au format 96 clase. Adică 10 clase nu s-au format, fiind vorba de clasele de profesională. Practic, circa 200 de absolvenți de clasa a VIII-a nu au fost cuprinși în nicio formă de învățământ și putem să vorbim de abandon școlar. Facem mențiunea și că acel număr de 2.617 cuprinde și repetenții din clasa a IX-a care au reluat clasa din toamnă.
Cine pierde și cine câștigă?
Comparând cele patru planuri de școlarizare pe care le-am analizat anterior, putem vedea în sfârșit cine pierde și cine câștigă în toată această poveste. Sau dacă putem vorbi despre învinși și învingători.
Pentru început, dacă ne uităm pe varianta finală, se vede clar că numărul de clase va crește de la 87 (prima varianta) sau 82 (a doua varianta) la 93. Evident, dacă ne raportăm la anul școlar precedent, când a fost vorba de 96 de clase, clar e o scădere, însă anul trecut au fost 2.800 de elevi, anul acesta sunt doar 2.228 elevi în clasa a VIII-a. Apoi, liceele de elită nu pierd nicio clasă. Vor fi tot 6 clase la ”Murgoci” și ”Bălcescu” și tot 5 la ”Iorga”. Evident, cum acum vor fi 26 de elevi într-o clasă, numărul de locuri va scădea cu 12, respectiv 10 locuri. Liceele tehnologice primesc și ele mai multe clase, iar la vocațional situația rămâne la fel.
Și totuși, haideți să vedem care sunt diferențele între planul de școlarizare 2020-2021 și 2021-2022 pentru că vorbim de o reducere a claselor de la 96 la 93. Din nou, luați în calcul că anul viitor vor fi mai puțini elevi la clasa a IX-a. Primul este Liceul Teoretic ”P. Cerna”, care în loc de două clase de Filologie va rămâne cu una. La fel și la Liceul Teoretic ”Mihail Sebastian”, care va rămâne cu doar o clasă de Științe ale naturii din cele două pe care le avea anul trecut. Urmează Liceul Pedagogic ”D. P. Perpessicius”, care rămâne cu două clase pe filiera vocațională, față de trei câte a avut anul trecut. La filiera teoretică nu se schimbă nimic. În final, Colegiul Economic ”I. Ghica” pierde două clase, una de economic și una de alimentație. Liceul ”Nicolae Titulescu” Însurăței, la filiera tehnologică, rămâne cu o singură clasă, anul trecut având două. Cine primește clase? Mai întâi, vorbim de cele două licee, ”Grigore Moisil” și ”G. K. Constantinescu”,
care au rămas anul trecut fără nicio clasă, iar pentru anul școlar viitor vor avea două. De asemenea, liceul ”A. Saligny” va avea și el o clasă în plus.
Un alt lucru care trebuie precizat este că dacă ne uităm pe situația de acum doi ani școlari, situația claselor pe fiecare liceu e asemănătoare cu cea de acum.
Concluzii și întrebări
- Există locuri la licee pentru toți elevii care sunt acum clasa a VIII-a. Cum numărul de elevi dintr-o clasă s-a redus, competiția pentru a intra la un liceu va crește.
- Da, putem spune că sunt mai puține clase față de anul școlar precedent, însă e normal în contextul în care sunt cu 600 de elevi mai puțini care învață acum în clasa a VIII-a. Așadar, cum numărul de clase variază în funcție de numărul de elevi din acea generație, în fiecare an o să existe situații în care ”o să se dea” și ”o să se taie”. Iar dacă ne uităm pe proiecții, populația școlară e în scădere.
- Trei clase trebuiau tăiate de undeva. Faptul că Botea a ales să dea mai multe clase la liceele teoretice și să taie de la cele tehnologice, pe când Canciu a tăiat două clase de teoretic și a dat la cele tehnologice, cu excepția Liceului ”I. Ghica”, nu ne arată o diferență de viziune între cei doi? Care variantă e mai benefică pentru copii și pentru societate? De unde ar fi trebuit făcută acestea tăiare?
- Faptul că toată lumea a sărit să apere liceele de elită nu stigmatizează și mai mult liceele tehnologice? Nu trebuie să existe oameni bine instruiți ca să acopere cerințele de pe piața muncii?
- Legat strict de episodul cu Liceul de Arte. Acolo, într-adevăr, au fost mereu patru clase: una de muzică, una de desen, una de arhitectură și una de arta actorului. Elevii au ales mereu Liceu de Arte, școala are rezultate la examene și olimpici la alte materii decât cele de specialitate. Trebuiau să rămână trei clase sau patru? A fost justificată decizia lui Botea de a tăia o clasă de la acest liceu, așa cum susține Canciu că ar fi făcut? A făcut bine Canciu că a dat înapoi acea clasă?
- A greșit Canciu când a spus că va cere colegilor de la Liceul de Arte să boicoteze evenimentele Primăriei, adică elevii să nu mai meargă să cânte la diverse manifestații? Da, copiii nu trebuie băgați în lupta politică. Nu sunt nici copiii lui Canciu, nici ai lui Dragomir, nici ai nimănui. Ei și părinții lor sunt singurii care au dreptul să aleagă la ce acțiune vor să cânte, să danseze, să joace piese de teatru.
- După tot acest scandal între Canciu și Dragomir, în care este menționat și Botea, toți fiind membri de la trei partide politice diferite, revine clasica întrebare: are ce căuta politicul în viața școlară?
- În final, în tot acest scandal nimeni nu se uită la cei 100, 200, 300 de copiii care nu mai vin la liceu după ce termină clasa a VIII-a. Generații pierdute…
