Locatarii străzii Carantinei, care se plâng de ani de zile că li se crapă casele din cauza trepidaţiilor provocate de Tir-urile de zeci de tone ce circulă cu viteză pe această arteră pavată cu piatră cubică, sunt profund nemulţumiţi de felul cum înţeleg autorităţile locale să le rezolve problema. Reamintim că, după ce cazul a fost adus în atenţia opiniei publice prin intermediul cotidianului nostru, atât primarul Aurel Simionescu cât şi consilierul local Ionel Alexandru au declarat evaziv că s-au făcut demersuri pentru ca strada în cauză să intre într-un program de modernizare, ce presupune lărgirea şi asfaltarea părţii carosabile. Primarul a spus că lucrările vor începe într-un an sau doi, după ce va fi accesată o finanţare europeană. Mai optimist, consilierul Alexandru a declarat că lucrările vor începe chiar anul acesta, după ce el personal s-a luptat în Consiliul Local Municipal, pentru prinderea în bugetul actual a investiţiei necesare pentru lărgirea şi asfaltarea străzii Carantinei. În altă ordine de idei, primarul Simionescu a dat asigurări că, pe termen scurt, se vor lua măsuri pentru restricţionarea vitezei cu care circulă camioanele pe strada respectivă, prin montarea de indicatoare rutiere şi printr-o prezenţă mai intensă a Poliţiei Rutiere în zonă - lucru care, însă, nu s-a întâmplat. În ceea ce priveşte stabilirea unui alt traseu pentru traficul greu, pe malul Dunării, primarul a spus că deocamdată nu se pune problema de aşa ceva, în timp ce consilierul Ionel Alexandru a declarat că se are în vedere construirea unei şosele care să treacă pe malul Dunării, prin spatele cartierului Comorofca şi care ar urma să degreveze Str. Carantinei de cursele maşinilor agabaritice.
După ce au citit în cotidianul nostru aceste declaraţii făcute de cei doi reprezentanţi ai autorităţii publice, locatarii străzii Carantinei se declară convinşi că nu există o preocupare sinceră pentru rezolvarea problemei ridicate de ei. "Nu ne este de niciun folos faptul că se va lărgi strada şi se va pune asfalt în loc de piatră cubică. Pe noi ne interesează să nu mai circule pe aici aceste camioane de zeci de tone, care ne distrug casele. În mod normal, ar trebui să fim şi noi întrebaţi, să se facă o dezbatere publică, în care să avem oportunitatea de a spune dacă vrem sau nu să facă aceste modificări pe strada noastră. Deci înţelegem că, dacă se lărgeşte carosabilul cu câte un metru de o parte şi de cealaltă, tir-urile vor circula şi mai aproape de casele noastre... Cum am putea fi de acord cu aşa ceva?", se întreabă retoric Daniel Popescu, unul dintre locatarii străzii. Acesta este indignat de faptul că, după ani de zile în care au fost trimise nenumărate petiţii către Primărie sau Protecţia Mediului, nu a venit niciun reprezentant al autorităţilor să vadă la faţa locului cum se prezintă situaţia. "Mă aşteptam să vină cineva de la Primărie să ne întrebe în ce fel se cutremură casele, să instaleze aparatură pentru măsurarea nivelului de zgomot şi vibraţii, dar probabil că numai în campaniile electorale se practică aşa ceva...", îşi exprimă dezamăgirea brăileanul Daniel Popescu.
"Autorităţile astea ale noastre n-au nicio viziune, nu privesc în perspectivă..."
Un alt locatar al străzii Carantinei, Doru Aghache, afirmă că încă din 2007 se străduieşte să atragă atenţia autorităţilor locale asupra problemelor generate de traficul greu, dar fără niciun rezultat. "Eu am înfiinţat şi un ONG, EcoCivica se numeşte, în care am încercat să atrag cât mai mulţi vecini, pentru a ni se da atenţie. N-am avut, însă, niciun rezultat. Toate reclamaţiile, dar şi toate propunerile făcute pentru rezolvarea problemelor au rămas fără răspuns", ne-a declarat Doru Aghache. Acesta spune că problemele au început pe Carantinei odată cu construirea unui siloz de cereale pe malul Dunării, lângă fosta pescărie "Vermatta". "Camioanele de 40 t, lungi de zeci de metri, care cară cereale şi îngrăşăminte chimice, acestea ne afectează casele şi ne strică liniştea. Mai sunt şi acelea care transportă tablă sau alte componente metalice, la atelierele deţinute de firma domnului Cibu, fostul primar. Toate acestea trec pe aici, pe lângă casele noastre, deşi normal ar fi fost să aibă un traseu prin afara oraşului. Dar ce să ceri de la edilii noştri actuali, care nu sunt în stare să privească lucrurile în perspectivă? În Brăila există cea mai mare anomalie posibilă: camioanele cu cereale vin la sediul Vămii, care este la malul Dunării, apoi trebuie să treacă prin oraş, adică pe strada Carantinei, ca să ajungă la un siloz care se află tot pe malul Dunării, în loc să circule direct pe o şosea care să treacă pe lângă Dunăre!", spune Doru Agache.
Un alt locatar al străzii Carantinei, Ştefan Slotea, care s-a născut şi a crescut în această zonă, spune că autorităţile ar avea la îndemână o soluţie relativ simplă pentru realizarea unei căi de comunicaţii rutiere prin spatele cartierului Comorofca. "Există acel traseu de cale ferată care mergea până la fosta moară Bălcescu, unde era fabrica de pâine. În ultimii ani, calea ferată s-a distrus, liniile au fost furate, însă terasamentul a rămas pe poziţie. Oare chiar nu se poate face o nouă arteră rutieră pe traseul acestui terasament, astfel încât să poată fi deviat traficul greu prin afara oraşului?", se întreabă brăileanul Ştefan Slotea.
Sătui să fie trataţi cu dispreţ şi indiferenţă de autorităţile locale, locatarii străzii Carantinei spun că vor da în judecată Primăria Brăila. "Din moment ce nimeni nu ne bagă în seamă, iar la toate petiţiile pe care le facem primim doar răspunsuri de genul «Vom studia problema, vom căuta soluţii», altceva nu ne rămâne de făcut decât să apelăm la instanţele de judecată. Din acest motiv, fac un apel prin intermediul cotidianului Obiectiv, poate există un avocat tânăr care să fie de acord să ne reprezinte, dar fără prea mari pretenţii financiare, deoarece nu îi vom putea da sume mari de bani. Mare parte dintre locatarii străzii sunt bătrâni, au pensia mică, deci nu o să putem strânge prea mulţi bani pentru judecată", spune locatarul Daniel Popescu.
