Un recent studiu efectuat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) Bucuresti releva faptul ca foarte multe dintre propunerile presedintilor de consilii judetene vizind legislatia care reglementeaza functionarea administratiei publice locale din Romania reprezinta un derapaj ce aduce grave atingeri principiilor democratice. Aceasta este concluzia desprinsa din cel mai recent raport de studiu al IPP Bucuresti care a analizat in detaliu propunerile venite din partea Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR) unde membri sint presedintii de CJ din intreaga tara. "Modificarile propuse de UNCJR la principalele acte normative ce reglementeaza functionarea administratiei publice locale din Romania (Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, legea-cadru a descentralizarii, legea prefectului si legea privind finantele publice locale) sint de natura sa provoace ingrijorarea oricarui cetatean cu minime pretentii democratice. IPP constata cu stupoare ca - in ciuda faptului ca aceste modificari aduc grave atingeri principiilor democratice de organizare si functionare a administratiei - nu au existat in plan public voci care sa atentioneze pina acum asupra acestor derapaje", se arata intr-un comunicat de presa al IPP.
Raportul institutiei prezinta si citeva exemple ce aduc atingere principiilor democratice. Astfel, referitor la transformarea functiei de presedinte al consiliului judetean in autoritate publica, IPP sustine ca aceasta propunere este in contradictie cu textul constitutional care nu recunoaste o asemenea noua autoritate. Un alt punct asupra caruia IPP a insistat este legat de urmatoarea prevedere: "Orice proiect de act normativ ce priveste in mod direct administratia publica locala se va elabora, sub sanctiunea nulitatii, numai impreuna cu structurile asociative ale administratiei publice locale". In opinia IPP, daca ar fi aplicata o astfel de prevedere ar insemna ca actualei puteri legislative sa i se alature si primarii precum si presedintii de consilii judetene, situatie total aberanta dupa cum sustine IPP. "Cu alte cuvinte, puterea legislativa - cel putin in ce priveste legislatia cu incidenta in domeniul administratiei - va fi alcatuita din parlamentari, primari si presedinti de consilii judetene. Mai mult, acelasi articol desfiinteaza posibilitatea aparitiei in viitor a unor alte structuri asociative care sa poata fi consultate in procesul decizional". Un alt exemplu indicat de IPP, care reprezinta o incalcare a principiului separatiei in plan local a puterii legislative de cea executiva este urmatoarea prevedere: "Sedintele de consiliu local sint conduse de primar". In plus, si propunerea legata de reducerea numarului de consilieri locali si judeteni, pe principiul ca oricum atributiile vor fi preluate in mare parte de primari si presedinti este aberanta, intrucit notiunea de reprezentare devine relativa in acest context.
"Consideram ca acestea reprezinta moneda de schimb si un instrument de presiune in negocierile politice"
Lista obiectiunilor IPP legate de propunerile UNCJR nu se incheie aici, intrucit in raport se face referire si la un transfer abuziv si discretionar de competente decizionale dinspre numeroase alte institutii publice centrale sau locale catre presedintii de consilii judetene sau catre nivelul local. Ca exemple, IPP indica propuneri de genul "arogarea calitatii de presedinte al comitetului judetean pentru situatii de urgenta" (functie indeplinita in mod firesc de prefecti), ceea ce inseamna subordonarea catre presedintii CJ a tuturor autoritatilor care conclucreaza in acest comitet (Politie, Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta, Jandarmeria etc.). Un alt exemplu este propunerea UNCJR privind arogarea catre presedintii de consilii judetene de competente exclusive privind cultura, sanatatea publica, protectia consumatorului, pensii, Registrul Comertului, agricultura, protectia mediului, ceea ce practic ar insemna desfiintarea majoritatii portofoliilor ministeriale existente in prezent. "Cum nu putem prezuma necunoasterea principiilor fundamentale de functionare a administratiei (principiul subsidiaritatii, separarea responsabilitatilor nivelurilor administrative, principiul descentralizarii asimetrice, al descentralizarii in functie de aria beneficiarilor si realizarea economiilor de scara etc.) din partea celor care au propus astfel de modificari, nu ne ramine decit sa consideram ca acestea reprezinta moneda de schimb si un instrument de presiune in negocierile politice care au loc in aceasta perioada la toate nivelurile. Ingrijorarea este cu atit mai justificata cu cit artizanii acestor propuneri se erijeaza deja public in postura de candidati la fotoliul de ministru al administratiei", se mentioneaza in raportul IPP Bucuresti. In finalul materialului, institutul subliniaza ca ramine in continuare un sustinator activ al procesului de descentralizare, fara a se ajunge la extrema in care sa incurajeze federalizarea pe principii discretionare, in care judetul devine practic stat in stat, iar presedintele consiliului judetean un conducator suprem. "IPP face un apel la reprezentatii partidelor democratice din UNCJR, cit si din parlament, sa se delimiteze clar de aceste propuneri care contravin, in opinia noastra, ordinii de drept si principiilor democratice ale guvernarii locale".
Reamintim ca toate propunerile de modificare a legii descentralizarii la care IPP Bucuresti face referire au fost adoptate in unanimitate de presedintii consiliilor judetene din intreaga tara intruniti in vara acestui an la Braila, in cadrul sedintei Adunarii generale a UNCJR.
"IPP e un ONG comunist"
Reporterii "Obiectiv" au incercat sa obtina un punct de vedere al conducerii UNCJR cu privire la afirmatiile IPP Bucuresti, insa li s-a explicat ca presedintele organizatiei, Liviu Dragnea, si-a exprimat deja un punct de vedere intr-un ziar central, pe care putem sa il preluam. Astfel, in cotidianul "Ziua", Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, a declarat: "Daca proiectul nostru de lege e aberant, atunci toata Uniunea Europeana e aberanta. Romania are un sistem administrativ comunist, iar temerile celor de la IPP sint nejustificate. Comunicatul prin care critica propunerile noastre denota o maxima demagogie. Institutul e, de fapt, un ONG comunist, cu vederi invechite si cred ca, in acest comunicat, ar putea fi vocea altcuiva. Cit despre legitimitate, aceasta este functionala. Atit primarii, cit si presedintii consiliilor judetene sint alesi de popor. Cetatenii au nevoie ca cei pe care i-au ales sa aiba pirghiile necesare pentru a le rezolva problemele. Ori de cite ori omul are o problema, merge la primar sau la consiliul judetean sa il ajute. Niciodata un om simplu nu va avea intrare la un ministru. Toata lumea se plinge de sanatate, de educatie, dar sistemul actual nu poate da solutii. De aceea, orice om cu capul pe umeri va sustine procesul de descentralizare".
Raportul institutiei prezinta si citeva exemple ce aduc atingere principiilor democratice. Astfel, referitor la transformarea functiei de presedinte al consiliului judetean in autoritate publica, IPP sustine ca aceasta propunere este in contradictie cu textul constitutional care nu recunoaste o asemenea noua autoritate. Un alt punct asupra caruia IPP a insistat este legat de urmatoarea prevedere: "Orice proiect de act normativ ce priveste in mod direct administratia publica locala se va elabora, sub sanctiunea nulitatii, numai impreuna cu structurile asociative ale administratiei publice locale". In opinia IPP, daca ar fi aplicata o astfel de prevedere ar insemna ca actualei puteri legislative sa i se alature si primarii precum si presedintii de consilii judetene, situatie total aberanta dupa cum sustine IPP. "Cu alte cuvinte, puterea legislativa - cel putin in ce priveste legislatia cu incidenta in domeniul administratiei - va fi alcatuita din parlamentari, primari si presedinti de consilii judetene. Mai mult, acelasi articol desfiinteaza posibilitatea aparitiei in viitor a unor alte structuri asociative care sa poata fi consultate in procesul decizional". Un alt exemplu indicat de IPP, care reprezinta o incalcare a principiului separatiei in plan local a puterii legislative de cea executiva este urmatoarea prevedere: "Sedintele de consiliu local sint conduse de primar". In plus, si propunerea legata de reducerea numarului de consilieri locali si judeteni, pe principiul ca oricum atributiile vor fi preluate in mare parte de primari si presedinti este aberanta, intrucit notiunea de reprezentare devine relativa in acest context.
"Consideram ca acestea reprezinta moneda de schimb si un instrument de presiune in negocierile politice"
Lista obiectiunilor IPP legate de propunerile UNCJR nu se incheie aici, intrucit in raport se face referire si la un transfer abuziv si discretionar de competente decizionale dinspre numeroase alte institutii publice centrale sau locale catre presedintii de consilii judetene sau catre nivelul local. Ca exemple, IPP indica propuneri de genul "arogarea calitatii de presedinte al comitetului judetean pentru situatii de urgenta" (functie indeplinita in mod firesc de prefecti), ceea ce inseamna subordonarea catre presedintii CJ a tuturor autoritatilor care conclucreaza in acest comitet (Politie, Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta, Jandarmeria etc.). Un alt exemplu este propunerea UNCJR privind arogarea catre presedintii de consilii judetene de competente exclusive privind cultura, sanatatea publica, protectia consumatorului, pensii, Registrul Comertului, agricultura, protectia mediului, ceea ce practic ar insemna desfiintarea majoritatii portofoliilor ministeriale existente in prezent. "Cum nu putem prezuma necunoasterea principiilor fundamentale de functionare a administratiei (principiul subsidiaritatii, separarea responsabilitatilor nivelurilor administrative, principiul descentralizarii asimetrice, al descentralizarii in functie de aria beneficiarilor si realizarea economiilor de scara etc.) din partea celor care au propus astfel de modificari, nu ne ramine decit sa consideram ca acestea reprezinta moneda de schimb si un instrument de presiune in negocierile politice care au loc in aceasta perioada la toate nivelurile. Ingrijorarea este cu atit mai justificata cu cit artizanii acestor propuneri se erijeaza deja public in postura de candidati la fotoliul de ministru al administratiei", se mentioneaza in raportul IPP Bucuresti. In finalul materialului, institutul subliniaza ca ramine in continuare un sustinator activ al procesului de descentralizare, fara a se ajunge la extrema in care sa incurajeze federalizarea pe principii discretionare, in care judetul devine practic stat in stat, iar presedintele consiliului judetean un conducator suprem. "IPP face un apel la reprezentatii partidelor democratice din UNCJR, cit si din parlament, sa se delimiteze clar de aceste propuneri care contravin, in opinia noastra, ordinii de drept si principiilor democratice ale guvernarii locale".
Reamintim ca toate propunerile de modificare a legii descentralizarii la care IPP Bucuresti face referire au fost adoptate in unanimitate de presedintii consiliilor judetene din intreaga tara intruniti in vara acestui an la Braila, in cadrul sedintei Adunarii generale a UNCJR.
"IPP e un ONG comunist"
Reporterii "Obiectiv" au incercat sa obtina un punct de vedere al conducerii UNCJR cu privire la afirmatiile IPP Bucuresti, insa li s-a explicat ca presedintele organizatiei, Liviu Dragnea, si-a exprimat deja un punct de vedere intr-un ziar central, pe care putem sa il preluam. Astfel, in cotidianul "Ziua", Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, a declarat: "Daca proiectul nostru de lege e aberant, atunci toata Uniunea Europeana e aberanta. Romania are un sistem administrativ comunist, iar temerile celor de la IPP sint nejustificate. Comunicatul prin care critica propunerile noastre denota o maxima demagogie. Institutul e, de fapt, un ONG comunist, cu vederi invechite si cred ca, in acest comunicat, ar putea fi vocea altcuiva. Cit despre legitimitate, aceasta este functionala. Atit primarii, cit si presedintii consiliilor judetene sint alesi de popor. Cetatenii au nevoie ca cei pe care i-au ales sa aiba pirghiile necesare pentru a le rezolva problemele. Ori de cite ori omul are o problema, merge la primar sau la consiliul judetean sa il ajute. Niciodata un om simplu nu va avea intrare la un ministru. Toata lumea se plinge de sanatate, de educatie, dar sistemul actual nu poate da solutii. De aceea, orice om cu capul pe umeri va sustine procesul de descentralizare".
