• evenimentul va avea loc duminică, 16 martie, ora 11:00, în Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti” Brăila • coordonator: Nadia Ustinescu, președintele Comunității Evreilor Brăila
Comunitatea Evreilor Brăila - una dintre cele mai vechi comunități israelite din România - îi invită pe brăilenii de toate vârstele duminică, 16 martie, de la ora 11.00, în Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti”, din Centrul Istoric al Municipiului Brăila, pentru a participa la sărbătoarea PURIM.
Invitația este adresată brăilenilor de către Nadia Ustinescu, președintele Comunității Evreilor din Brăila - coordonatoarea manifestării - alături de urarea „Purim fericit” („Hag Purim Sameah”).
Purim este una dintre cele mai importante sărbători evreiești, cu origini în negura istoriei, care comemorează eliberarea poporului evreu de sub dominația Imperiului Persan antic, după execuția lui Haman, în anul 427 î. Hs. și în urma decretului Reginei Estera, eroină a poporului israelit. Sfetnicul Haman - care urmărea distrugerea poporului evreu - și cei zece fii ai săi au fost executați, în 425 î. Hs., după cum este scris în Cartea Esterei (Vechiul Testament).
Iată și câteva mărturii culese din volumul „... Greci, Evrei, Ruși lipoveni, Turci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a orașului” (editori: Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei, 2012):
„Purimul semnifică salvarea evreilor din Imperiul Persan, în urma intervenţiei Reginei Estera. Se maschează, se petrece, se mănâncă prăjiturile „Humentash” (Cornfeld Estera, 92 ani, Brăila); „Purimul sărbătoreşte victoria evreilor în Persia, unde Haman, sfetnicul regelui Achasverush, a vrut să extermine toţi evreii. Înseamnă veselie, carnaval şi mâncare delicioasă, cu prăjituri care conţin miere şi nuci” (Ella Abramovici, 66 ani, Brăila); „E o sărbătoare veselă, nereligioasă, prin care se comemorează salvarea comunității evreiești din Persia de uneltirile lui Haman, prin eforturile lui Mordehai și Ester. Bucuria se marchează printr-un bal mascat, o cină festivă, cadouri pentru prieteni și donații pentru săraci. Se mănâncă prăjiturile zise „humăntaș”. Cum se spune, toate sărbătorile evreiești se pot rezuma astfel: au vrut să ne extermine, nu le-a mers; hai să mâncăm!” (Albert şi Carina Schreiber, Bucureşti).
O altă mare sărbătoare a evreilor este Hanuka („Sărbătoarea Luminii”). În perioada interbelică, la Brăila erau nu mai puțin de opt sinagogi evreiești, iar Comunitatea Israelită de atunci număra mii de membri. Evreii au contribuit decisiv la prosperitatea Brăilei și au trăit în pace cu românii și cu celelalte nații care s-au statornicit aici, de-a lungul istoriei.
