Potrivit Comisiei Europene (CE), aproximativ 4.000 de specialişti urmează să fie mobilizaţi în cadrul acestei operaţiuni.
Grecia - depăşită, cu o administraţie vlăguită după şase ani de austeritate - a obţinut de la partenerii săi europeni promisiunea unui sprijin imediat, constând în aproximativ 2.300 de experţi, a anunţat premierul Alexis Tsipras, care a prezentat rezultatele summitului de la Bruxelles.
"Patru sute vor fi experţi în azil, 400 interpreţi şi traducători, iar 1.500 specialişti în probleme de securitate", a precizat el.
Acordul încheiat vineri la Bruxelles prevede trimiterea înapoi în Turcia a migranţilor care sosesc pe insulele greceşti, începând de la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală greacă.
În practică, primele trimiteri înapoi în Turcia vor "începe pe 4 aprilie", a anunţat cancelarul german Angela Merkel, cea care a inspirat acest acord.
Este vorba despre o amânare, în contextul în care mai multe capitale europene, contactate de AFP, subliniau sâmbătă că erau pe cale să finalizeze modul în care vor contribui.
În schimb, refugiaţii şi migranţii încep să se precipite. Aproximativ 1.500 de sosiri au fost înregistrate în Grecia în ultimele 24 de ore - mai mult decât dublu faţă de cele înregistrate cu o zi înainte şi aproape triplu faţă de zilele precedente.
Pentru a contracara criticile dure ale apărătorilor refugiaţilor, UE a promis să respecte dreptul internaţional: fiecare solicitant de azil care soseşte în Grecia începând de duminică are dreptul la o examinare individualizată şi să facă apel împotriva unei eventuale decizii de expulzare în Turcia.
"Ne aşteaptă o muncă de Hercule", a recunoscut preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, în contextul în care cele mai multe persoane care ajung în Grecia - sirieni şi irakieni - sunt eligibile să primească azil.
În schimbul fiecărui sirian trimis înapoi în Turcia, europenii s-au angajat să "reinstaleze" în UE alt sirian, din Turcia, un dispozitiv plafonat la 72.000 de locuri.
- O logistică "crucială"
Tsipras - a cărui poziţie s-a fragilizat deja după ce a acceptat noi măsuri de austeritate - a subliniat, de asemenea, că ţara sa "nu va face nicio concesie" în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor în domeniul umanitar.
Organizaţia de tineret din cadrul partidului său, Syriza (stânga radicală), a îndemnat la manifestaţii, prevăzute pentru sâmbătă după-amiaza, împotriva acordului, în cadrul unei zile de mobilizare la nivel internaţional.
Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a catalogat vineri drept "crucial" modul în care va fi aplicat acordul, subliniind că "refugiaţii au nevoie de protecţie, nu de respingere".
Statele Unite - care au catalogat Acordul UE-Turcia ca "neimportant" - au insistat asupra respectării dreptului internaţional. John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a "salutat faptul că acordul menţionează că toţi refugiaţii au dreptul la o protecţie".
Atena, la fel ca UE, speră ca înainte de orice acordul să-i descurejeze pe cei care vor să traverseze Marea Egee şi ca Turcia să-i împiedice în mod eficient. În acest cadru, Tsipras a amintit că NATO, care a desfăşurat de la sfârşitul lui februarie o Forţă navală în Marea Egee, urmează să joace un rol de "filtru".
Imediat şi cu scopul de a ajuta insulele asupra cărora se va concentra din nou presiunea -, autorităţile elene au reluat sâmbătă transferurile către continent, blocate de peste o săptămână, după închiderea rutei migraţiei prin Balcani.
Pe Insula Lesbos - prima etapă din Europa a acestui exod - refugiaţi şi migranţi se îmbarcau pe feribotul Eleftheros Venizelos, cu o capacitate de 2,500 de locuri. Destinaţia: Kavala, în nord, unde urmează să fie plasaţi în centre.
Grecia este necesar să asigure, de asemenea, preluarea exilaţilor de pe teritoriul său, blocaţi de închierea frontierelor europene şi care urmează ori să fie expulzaţi ca migranţi "economici", ori să fie repartizaţi în restul UE prin planul de repartizare.
Sâmbătă, autorităţile înregistrau 47.500 de persoane - dintre care 10.500 comasate la Idomeni, la frontiera cu Macedonia.
Să rămână cu scopul de a încerca să treacă mai departe sau să se resemneze şi să fie reinstalate fără să poată alege ţara gazdă - aceasta era, sâmbătă, dilema persoanelor din tabăra improvizată la Idomeni, pe care ministrul grec de Interne a catalogat-o drept un "Dachau al epocii moderne".
Mohammed, în vârstă de 30 de ani, care a venit de la Damasc, se pregătea să ia autobuzul pentru a se înscrie, la Atena, în programul european.
Însă Yasmine vrea să mai aştepte. "Nu pot să ne interzică să ne ducem la soţii noştri care au reuşit să ajungă în Germania în această vară", declară pentru AFP această locuitoare a oraşului Alep, însoţită de cei doi copii ai cuplului şi de cele două surori ale sale.
