Comisia de Sănătate Publică a Senatului României s-a întrunit ieri, la Brăila, în şedinţă de lucru, prima dintr-o serie de acţiuni în teritoriu, având ca scop evaluarea stadiului descentralizării în sănătate, identificarea problemelor din sistem şi găsirea unor soluţii de rezolvare a acestora. La dezbateri a fost invitat preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi au participat membrii Comisiei de Sănătate din Senat, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, autorităţi locale - preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, primarul Aurel Simionescu, prefectul Dumitru Popa - şi reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul sanitar brăilean. "Conform calendarului propriu, facem o deplasare în mai multe judeţe, încercând să luăm pulsul privind modul cum s-a implementat Ordonanţa 48 cu privire la descentralizarea Sănătăţii şi, sigur, să avem contact direct cu cei care reprezintă sănătatea în plan teritorial", a declarat senatorul de Brăila, Ion Rotaru, preşedintele Comisiei de Sănătate, cel care a moderat discuţiile. Dezbaterile au evidenţiat criza fără precedent prin care trece sistemul sanitar, subfinanţarea cronică din Sănătate, aşa cum a subliniat şi Mircea Geoană: "Suntem în faţa unei crize a sistemului de sănătate din România care, dacă nu găseşte un tratament rapid, serios şi durabil, riscă să se transforme într-una din cele mai complicate crize de natură socială, economică şi poate chiar şi politică pe care le-a avut România vreodată. Cred că în acest moment, atât de uzatul cuvânt "reformă" în domeniul sănătăţii, nu mai este suficient. Trebuie să avem curajul să spunem că e nevoie de o adevărată revoluţie în domeniul sănătăţii". Preşedintele Senatului a arătat că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte bugetul alocat sănătăţii. Pe de altă parte, însă, el a remarcat faptul că în sistemul medical "este foarte, foarte multă risipă", motiv pentru care trebuie eficientizat şi a recunoscut că "avem o problemă semnificativă cu transparenţa modului în care se cheltuieşte banul public în sistemul de sănătate". Geoană a făcut propunerea ca pentru bugetul de anul viitor să fie o creştere de 0,5% din PIB pentru Sănătate, plus o decizie ca toţi banii care se colectează la CNAS să ajungă în sistemul sanitar. Dacă preşedintele Senatului a avansat propuneri pentru bugetul de anul viitor, soarta bugetului pe anul acesta a rămas incertă, deşi toţi participanţii la dezbateri au fost de acord că nu se poate face sănătate fără bani, iar spitalele au rămas fără finanţe pe lunile noiembrie şi decembrie. Reprezentantul CNAS, medicul şef Marius Filip, le-a spus celor prezenţi doar că se fac demersuri la Ministerul de Finanţe pentru deblocarea situaţiei, iar secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie, nu a putut avansa o dată concretă la care se va face o rectificare bugetară. Cu toate că multe dintre întrebările ridicate de către reprezentanţii sistemului sanitar brăilean nu şi-au găsit răspunsul în cadrul întrunirii, au existat şi câteva propuneri de soluţionare a problemelor din sănătate, iar după analizarea tuturor datelor din teritoriu, Comisia de Sănătate din Senat va face propuneri pentru câteva proiecte de acte normative.
