Pentru prima dată în Brăila s-a întocmit un dosar penal pentru dărâmarea unei case. Este vorba de o parte a imobilului situat pe Calea Călăraşi nr. 22, două corpuri din cele trei existente, aflate acum în posesia inginerului Gheorghe Puşcaşu, patronul P&G Construct. Proprietarul spune că a cumpărat casa în 2005 pentru a o reabilita, iar ulterior să o închirieze. "Fiecare om are un hobby, al meu este acela de a renova case vechi. Toate casele pe care le-am cumpărat sunt în zona veche a oraşului şi toate au o arhitectură deosebită, nu seamănă niciuna cu alta. Îmi place să le refac aşa cum au fost, să le redau strălucirea de odinioară, aşa că nici acest imobil nu l-am cumpărat ca să-l demolez, ci să-l reabilitez. Toate casele au fost consolidate, reabilitate, recompartimentate pentru a se creea confortul necesar, nu le-am dat doar o spoială de var pe deasupra", explică Gheorghe Puşcaşu.
Problemele au început în 2009, când casa a fost spartă de hoţi, iar proprietarul era plecat din ţară. La un moment dat l-au sunat angajaţii şi l-au anunţat că hoţii au dat iama în casă şi furau tot: uşi, duşumele, giurgiuvele, iar ce nu furau stricau. Gheorghe Puşcaşu spune că a sunat la Poliţie să anunţe şi să se prindă hoţii, dar cei de la Poliţie i-au spus că nu este treaba lor, că este proprietate privată şi nu pot ei să stea să o păzească. Când s-a întors în ţară furaseră până şi cărămizile de la două dintre cele trei corpuri de clădire. Structura de rezistenţă era compromisă, iar refacerea ar fi costat prea mult. "Când am văzut ce s-a întâmplat am chemat un expert, în iulie 2010, şi concluzia acestuia a fost că partea aceea de imobil trebuia demolată. În paralel, şi de la Inspecţia de Stat în Construcţii au venit să constate starea clădirii şi expertiza lor a avut aceeaşi concluzie. Am plătit o amendă de 5.000 de lei pentru daunele provocate clădirii. Din cauza stricăciunilor provocate de hoţi, clădirea avea un coş care putea să pice pe stradă şi să rănească sau să omoare pe cineva şi acel coş l-am dat jos înainte de a obţine autorizaţia de desfiinţare, însă demolarea propriu-zisă am făcut-o abia după ce am obţinut autorizaţia, pe 22 noiembrie 2010, iar pe 23 am şi semnat cu cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi de la Primărie Procesul Verbal prin care se constată desfiinţarea clădirii. Totul a fost legal", a povestit proprietarul Gheorghe Puşcaşu.
Aşa arăta imobilul în anii '90
Cu toate acestea, la sfârşitul anului trecut, a fost vizitat de ofiţeri de poliţie care i-au spus că anchetează modul în care a dispărut partea aceea de clădire. I se reproşează că ar fi demolat-o înainte de a avea autorizaţia de demolare. Acum aşteaptă derularea anchetei, iar când se va finaliza şi va vedea verdictul va acţiona în consecinţă, spune Gheorghe Puşcaşu.
Pe de altă parte, Direcţia pentru Cultură, cea care a făcut sesizarea, susţine că are dovezi cum că demolarea s-a făcut fără autorizaţie şi că proprietarul trebuie să răspundă pentru asta. Arhitectul Marcian Roman a fotografiat, în septembrie, momentul în care Gheorghe Puşcaşu ar fi demolat fără autorizaţie o parte din casă, în timp ce proprietarul susţine că doar a îndepărtat un coş ce punea viaţa trecătorilor în pericol. Rămâne ca ancheta poliţiei să lămurească situaţia.
- Imobilul, în iulie 2010, după atacul "mâncătorilor de case"
Casă veche de peste 100 de ani
Casa de la număr 22 din Calea Călăraşilor are peste 100 de ani. Ea a fost construită la iniţiativa Primarului de atunci, Theodor Falanga, pentru funcţionarii publici, cu sprijinul financiar al Băncii Agricole. Pe lângă clădirea care este şi acum în picioare s-au demolat alte două spaţii care cuprindeau două camere, o bucătărie, un hol şi un subsol. Acestea au fost adăugate ulterior şi fuseseră anexe pentru servitori, a precizat proprietarul actual, Gheorghe Puşcaşu.
"Toţi proprietarii pe care i-am prins în aceeaşi situaţie au dosar penal"
Arhitectul şef al Primăriei Brăila, Marian Ion, spune că acesta nu este singurul caz de dosar penal pentru intervenţii neautorizate asupra imobilelor din centrul istoric. "Toţi proprietarii pe care i-am prins în aceeaşi situaţie au dosar penal. Legea nu am făcut-o eu, ei nu au respectat-o. Ştiu că s-au făcut şi acţiuni prin care se contestă constituţionalitatea acestor măsuri, dar, din ce am aflat, toate aceste dosare s-au rezolvat în favoarea aplicării legii protejării monumentelor istorice", a spus arh. Marian Ion.
Şi aşa arăta în septembrie
O poziţie similară are şi Direcţia pentru Cultură. Arhitectul Marcian Roman spune că oricine vrea să intervină asupra unei clădiri din Centrul vechi al oraşului găseşte consiliere la ei. "Noi vrem să învăţăm oamenii cum pot să intervină legal asupra acestor clădiri, cum le pot reabilita, ce reguli trebuie să respecte. Trebuie să ne luăm în serios rolul educativ. Ştiu că unele dosare ale Poliţiei sunt instrumentate la sesizarea noastră, în altele Poliţia s-a autosesizat, aşa că nu ştiu câte asemenea dosare sunt în lucru", spune arh. Marcian Roman. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei, Jenel Şogor, ne-a comunicat că sunt mai multe asemenea dosare, dar că nu poate să dea detalii despre acestea pentru că sunt în curs anchetele.
Proiectele de turism cultural puse în pericol de mâncătorii de case
Case în situaţii asemănătoare mai sunt răspândite în tot Centrul istoric. Cazul din Bolintineanu nr. 10 este de notorietate. Jalnic arată şi ceea ce ar trebui să fie Casa memorială "Petre Ştefănescu Goangă" din Piaţa Poligon. Cu geamurile sparte şi nepăzită, aşteaptă o altă casă situată la intersecţia străzii Bolintineanu cu Rosetti, iar pe strada Mihai Eminescu, în apropierea Poliţiei, hoţii intră nestingheriţi în alte două clădiri, fostul Hotel Pescăruş şi fostul CEC, şi iau ce doresc, unele lucruri extrem de valoroase. În toate aceste situaţii şi în multe altele, jaful se poate repeta, casele pot fi distruse iremediabil de hoţii care fură tot ce apucă, cu sau fără aprobarea proprietarului. Pentru că există zvonuri cum că, uneori, chiar proprietarii sunt cei care "ar invita" hoţii să devalizeze. Ulterior, casele sunt declarate nesigure şi dărâmate. Astfel, în doar câţiva ani ne putem trezi că avem un Centru istoric, dar fără imobile care să vorbească despre această istorie. În schimb, vom avea în oraş multe terenuri care se vor vinde la preţuri foarte mari, iar proiectele de turism cultural se vor dovedi baloane de săpun, pentru că nu vom mai avea ce arăta vizitatorilor.
