Într-un comunicat de presă asumat in corpore de Organizaţia Judeţeană, PSD Brăila contestă decizia instanţei în cazul Liviu Dragnea, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, în care a fost judecat alături de alte 74 de persoane pentru fraudele de la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Făcându-se că nu pricep că şeful lor, Liviu Dragnea, a fost condamnat pentru că a obţinut voturi în condiţii ilegale, PSD-iştii brăileni sar în apărarea acestuia la fel cum, nu cu multă vreme înainte, săreau în apărarea unui alt lider PSD, preşedintele CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.
"Unul dintre cele mai importante drepturi câştigate după revoluţie - dreptul de exprimare democratică a opiniilor - are acum, prin această decizie juridică, un mod de interpretare care ridică mari semne de întrebare asupra viitoarelor campanii electorale", se arată în comunicatul PSD Brăila remis redacţiei "Obiectiv".
"Organizaţia PSD Brăila va îndemna alegătorii să îşi exprime un drept constituţional, va face campanie şi prin mesaje de mobilizare şi promovare a Partidului Social Democrat sau a liderilor şi candidaţilor proprii, aceste acţiuni, cu respectarea prevederilor legale, făcând parte din raţiunea de a fi a unui partid. De aceea, nu înţelegem pentru ce altceva mai este necesară perioada de campanie electorală prevăzută de lege. Având în vedere toate acestea PSD Brăila consideră că, prin cazul «Liviu Dragnea» se poate genera o schimbare totală de paradigmă în ceea ce priveşte manifestările democratice, cu toate consecinţele absurde ce decurg din aceasta", se mai arată în document.
Voturi false, complicităţi şi instigări
Trebuie precizat faptul că, potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale". Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinti şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnaturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instantei.
Pedepse şi mai mari pentru executanţi
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participarii cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, mai precizează DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Mai adăugăm faptul că cei care au executat ordinele lui Dragnea de încălcare a legii electorale au primit pedepse de până la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, cu o perioadă de încercare de 5 ani, însă alţi inculpaţi au fost achitaţi. Listele electorale alterate de fraude au fost desfiinţate.
Decizia în dosarul Dragnea nu este definitivă. Ea poate fi contestată în 10 zile atât de DNA, care a cerut în instanţă pedepse cu executare, cât şi de Liviu Dragnea, care a cerut achitarea.
