• în timpul vizitei sale în Brăila, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a ținut să prezinte două proiecte aprobate la nivel guvernamental, care intră în analiză, la Parlament, respectiv, la Consiliul Superior al Magistraturii • una se referă la o modificare a Codului Penal în așa fel încât infracțiunea de incitare la ură, violență, discriminare să fie mai ușor de pedepsit, iar cealaltă înăsprește pedepsele pentru fugari
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a explicat la Brăila motivele care au stat în spatele a două proiecte propuse și adoptate la nivel guvernamental, legate pe de o parte de infracțiunile pe tema discriminării, pe de altă parte de pedepsele fugarilor din fața legii. În primul rând, aceasta a amintit faptul că, într-o ședință de Guvern recentă, a fost adoptată la inițiativa ministerului pe care îl conduce, o lege ce urmează să fie dezbătută în Parlamentul României, prin care se modifică Codul Penal. Mai precis, o reglementare prin care infracțiunea de incitare la ură, violență, discriminare să fie mai ușor de reperat și pedepsit.
”O lege pe care eu o găsesc foarte importantă, prin care se modifică Codul Penal. Pentru că România are nevoie de garanții solide, mai ales în această perioadă, pentru a combate manifestări prin care se incită la ură, la discriminare. Acest gen de fapte au o dinamică îngrijorătoare și vreau să vă dau statistica: în primele șase luni ale acestui an au fost 73 de sesizări înregistrate cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni. În plus, adoptarea acestei inițiative ne ajută la clasarea unei proceduri de infringement. Despre ce este vorba în acest proiect? Practic vorbim despre reglementarea în forma dorită de Comisie, în forma pe care directiva o solicită cu privire la infracțiunea de incitare la ură, violență, discriminare. Ea va fi reținută dacă făptuitorul a săvârșit acest element material, indiferent dacă acesta este considerat ori nu, drept cauză a inferiorității unei persoane fără acordul celeilalte. Motivul că face parte dintr-o anumită categorie de persoane. Ce înseamnă acest lucru? Este practic o intervenție legislativă necesară, pentru că incitarea la ură este o realitate pe care nu putem să o ignorăm”, a afirmat Gorghiu.
Aceasta a dorit să puncteze că scandările politice nu se încadrează în acest articol din Codul Penal, dând ca exemplu expresia ”ciuma roșie”, ci doar instigările directe la fapte cu violență.
”Nu! Textul din Codul Penal nu sancționează nici critica, nici opinia. Chiar textul de lege din Codul Penal aduce garanție în sensul în care nu poți să fii discriminat pentru opinie politică, pentru critică, pentru apartenență politică. Spune exact articolul din Codul Penal. Ca atare, indiferent de partidul politic din care ești, indiferent de opinia pe care o ai, nu te încadrezi în acest articol. Legea presupune totuși o condiție esențială pentru a fi vorba despre o infracțiune și anume: fapta există doar dacă acea opinie, apartenență politică, prin ele însele constituie motivul discriminării sau incitării la ură. Ca să vă dau un exemplu clar: doar dacă îi instigați pe PNL-iști pentru faptul că au această orientare politică de liberali, trebuie bătuți sau omorâți, atunci ne încadrăm pe textul din codul penal. Deci nu există o problemă cu libertatea de exprimare, puteți să o exercitați așa cum ați făcut-o până acum, însă articolul limpezește această parte de incitare la ură și violență. Pedeapsa este închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă. Textul exista până acum, ca să fie limpede, în Codul Penal, doar am eliminat acea referire la considerarea de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. Nu este nimic altceva mai fals decât că poate să fie practicat discursul de ură ca parte a libertății de exprimare”, a afirmat Gorghiu.
Ministrul a făcut referire la atitudinea unora dintre colegii parlamentari, atacându-i voalat pe cei de la AUR.
”Am văzut foarte multe manifestări, cel puțin în ultimul an, în Parlament și pe stradă, manifestări care nu mai au nicio legătură cu libertatea de exprimare. Sunt anumite expresii pe care le-am auzit cu toții, cred, care incită la ură, la xenofobie, la violență față de indivizi, față de grupuri. Care depășesc această sferă a libertății de exprimare și sunt din păcate manifestări violente ale intoleranței. Și cred că trebuie cu toții să facem această distincție dacă vrem o societate mai sănătoasă și la standarde europene. Ca atare acest proiect a trecut de Guvern, este conform directivelor europene, va merge în Parlament și sunt convinsă că la lectura acestuia, colegii mei vor accepta unanim să îl voteze. Colegii mei din Coaliție, desigur. Restul colegilor mai vedem ce o să creadă despre incitarea la ură. Pentru că unii o practică în Parlament”, a mai spus PNL-ista.
Pedepse mărite pentru fugari
Tot în acest context, ministrul Justiției a vorbit despre cazurile din ce în ce mai numeroase de personaje mai mult sau mai puțin cunoscute, care aleg să fugă din țară în momentul în care primesc o pedeapsă cu închisoarea. Gorghiu a vorbit despre un proiect prin care acestora li s-ar putea adăuga și o pedeapsă pentru evadare, pe lângă cea pe care deja au primit-o, în ideea de a descuraja astfel de practici. Mai mult, aceasta a ținut să prezinte numărul de cazuri de astfel de indivizi condamnați care au fost prinși și aduși în țară în baza mandatelor de arestare european.
”A existat un subiect de mare interes în aceste zile referitor la chestiunea fugarilor. Aș vrea să vă răspund tot cu niște informații statistice ca să înțelegem că nu doar cazurile de notorietate publică sunt cele care contează pentru Ministerul Justiției. Pentru noi este foarte important să fim activi cu privire la acest fenomen, indiferent că persoanele condamnate sau urmărite penal care au plecat din țară, indiferent dacă ele sunt celebre sau nu, noi acționăm la fel. Numai începând cu 15 iunie, deci în ultima lună, au fost preluate pe mandat european de arestare sau din Marea Britanie – pe un tip de mandat stabilit între Marea Britanie și Uniunea Europeană post Brexist -, 142 de persoane. Deci nu vorbim doar de cele cu expunere publică, Darius Vâlcov, care a fost condamnat definitiv și adus în țară din Italia pentru executarea pedepsei în sistem penitenciar sau de Ilie Marcel Șerbuc, care va fi adus din Olanda pentru a fi anchetat pentru crima din București cu minora ucisă și băgată în canapea. Vorbim de aducerea în țară în baza mandatului de arestare european a 142 de persoane într-o lună. În opinia mea este important să se știe aceste lucruri pentru că uneori ne concentrăm exclusiv pe un nume și uităm că în realitate este vorba despre mult mai mulți. Vă asigur astăzi la Brăila că vom continua acest ritm. Vom continua procedurile într-un ritm susținut”, a mai declarat Gorghiu, în conferința de presă de la Brăila, din 18 august.
Ministrul a punctat că pentru proiectul privind mărirea pedepselor pentru cei care aleg să fugă din țară în momentul când sunt condamnați la închisoare cu executare, încă se așteaptă avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii.
”Vreau să vă spun și i-am asigurat și pe colegii magistrați din Brăila, că suntem conștienți că înfăptuirea justiției nu se poate realiza fără executarea hotărârilor judecătorești, care au fost dispuse de instanțele judecătorești din România și că sustragerea persoanelor condamnate pentru fapte diverse – de la corupție la orice altă faptă penală –, de la executarea pedepselor, subminează activitatea întregului sistem de justiție din România. De aceea am reluat acel proiect care a fost elaborat în timpul mandatului ministrului Cătălin Predoiu, l-am îmbunătățit cu amendamentele venite de la Parchete. Un proiect prin care, pe scurt, cel care a fost condamnat la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în șapte zile pentru a-și executa pedeapsa, i se adaugă la pedeapsa la care a fost condamnat și cea pentru evadare. Poate așa îi facem pe cei care sunt condamnați să rămână să execute pedeapsa în România. Este un pas la care așteptăm aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii”, a conchis sursa citată.
