In urma cu citeva zile, pe adresa redactiei a sosit o scrisoare din partea unor persoane care au dorit sa aduca la cunostinta opiniei publice prin ce au trecut atunci cind au dorit sa descarce de sarcina arheologica terenul pe care vor sa-si faca o casa. "Doresc sa va fac cunoscut un adevar pe care dl Candea si specialistii Muzeului Brailei il ascund ca sa nu se afle de fapt ce se afla in spatele acestor descarcari si ce pateste cetateanul de rind care nu este informat in domeniul acesta. M-am gindit mult pina sa iau hotarirea de a va scrie despre aceasta situatie care daca nu va fi oprita multi braileni se vor trezi si goliti de bani si cu adevarate cratere pe terenurile lor", se spune in sesizare.
"Ma lupt din rasputeri ca specialistii Muzeului Brailei sa nu imi faca cercetarea arheologica pe terenul meu, sa scap de ei"
Pentru orice constructie pe un teren aflat intr-un sit arheologic sau in zona de protectie a acestuia, ca sa primesti autorizatie de
construire iti trebuie aviz de la Directia pentru Cultura, iar pentru
acest aviz iti trebuie certificat de descarcare de sarcina arheologica
pe care ti-l elibereaza tot Directia pentru Cultura. Pentru obtinerea acestui certificat, un arheolog specialist sau expert atestat de Ministerul Culturii trebuie sa faca un raport de cercetare arheologica in urma cercetarii din teren prin sapaturi arheologice, a spus proprietarul terenului in sesizare. El sustine ca, in conformitate cu Ordonanta nr. 43/2000 republicata, cercetarea o poate face orice
arheolog atestat de Ministerul Culturii si inscris in registrul arheologilor care poate fi consultat pe www.cimec.ro (
http://arh.cimec.ro/RegistruArheologi.aspx ). "Terenul meu este in zona de protectie a sitului arheologic Brailita. Ma lupt din rasputeri ca specialistii Muzeului Brailei sa nu imi faca cercetarea arheologica
pe terenul meu, sa scap de ei si sa aduc un alt arheolog din alt
judet pentru acest serviciu pe care il platesc. Pina la urma eu voi
reusi sa fac asta, insa vor fi multi braileni care din lipsa informatiei
vor fi mintiti cu nerusinare de arheologii braileni si nu vreau sa mai
permit asa ceva", se scrie in sesizare.
Problemele familiei au inceput sa apara de cind au apelat
pentru descarcare la Muzeul Brailei. Nemultumirea rezida din faptul ca, spun ei, specialistii muzeului, adica Stanica Pandrea, in loc sa le spuna cum e mai bine, nu au fost interesati decit sa le ia cit mai multi bani. "In loc sa ne sfatuiasca cum e mai bine si mai usor sa se faca sapaturi arheologice si sa obtina descarcare arheologica numai pe santurile de fundatie ale imobilului, acestia ne-au zis ca e mai bine sa obtinem descarcarea pentru tot terenul, ca odata obtinuta e pentru totdeauna si au lasat sa se inteleaga ca e o operatiune simpla", se mai precizeaza in sesizare.
Cercetatorul muzeului, Stanica Pandrea, si-a sustinut opinia spunind ca daca se va descarca numai zona casei, la orice alta interventie pe teren va trebui sa se faca descarcare arheologica adica alti bani, alt timp pierdut cu obtinerea autorizatiei de sapatura, si din acest motiv a recomandat descarcarea completa. Daca autorizatia de sapatura a sosit la Muzeul Brailei abia dupa o luna de cind s-a facut cererea, nu mai este vina muzeului, a mai explicat Stanica Pandrea.
Fiecare arheolog are o anumita specializare, nu se ocupa toti de toate perioadele
Pentru ca autorizatia de sapatura a intirziat sa vina, proprietarii terenului au inceput sa se informeze asupra procedurilor care se fac pentru descarcarea arheologica si au constatat ca nu era deloc simplu asa cum credeau si cum spun ca le-au dat de inteles specialistii muzeului. "S-a mizat pe faptul ca nu sintem
informati si nu stim cum stau lucrurile in domeniul asta si ca vom
accepta orice ne spun ca e bine. Ca sa se faca descarcare pe tot terenul trebuie sa se faca decopertarea totala a acestuia plus sapaturi pe tot terenul, deci descarcare totala cu minim 20% sapaturi pe teren nu exista, nu se poate. Dar se poate obtine descarcare numai pe o parte din teren, adica numai pe zona care va fi afectata de constructie insa Pandrea nu ne-a zis asta. Tot ne baga in fata standardele si procedurile de sapatura arheologica, cum ca in acestea e scris cit sa sape. Insa atunci cind ne-a spus asta noi eram mai informati, citisem deja acele standarde si bineinteles ca nu scria nimic de cit sa se sape, ci era la alegerea libera a arheologului de a decide cit sa sape, iar daca arheologul doreste multi bani nu va alege in nici un caz sa iti sape numai pe santurile fundatiei ci cu mai mult, asa cum vor arheologii braileni. Si totusi, cu toate ca eram informati, continua sa ne contrazica si sa ne
spuna ca daca nu ne face raportul asa cum vrea el nu i-l aproba
nimeni. I-am cerut si noi sa ne arate acele standarde in baza
consultatiei stipulate in contract si in loc sa ni le arate s-a suparat si ne-a spus sa facem cerere la Comisia Nationala de Arheologie ca sa le obtinem. Deci, in loc de consultare asa cum era normal sa primim, ne-am lovit de ofuscarea arheologului si de supararea sa", mai scrie in sesizarea proprietarului terenului. Referitor la aceasta problema, cu cit se sapa si cum, directorul Muzeului Brailei, dr. Ionel Candea a spus ca asta este impertinenta sa-i spuna cineva cit si cum sa sape. "E treaba unei institutii stiintifice de profil ce face. Ei incurca sapatura de fundatie cu sapatura arheologica. Toata lumea, dintr-o data, se pricepe la arheologie. Cercetarea arheologica nu se poate face simultan cu sapatura pentru constructie. Daca fac o supraveghere este altceva, dar asta se face in alte conditii. Daca trebuie cercetare, s-a terminat. Intii cercetez eu, conform normelor si regulilor mele de cercetare si apoi vine constructorul. Fiecare are o anumita specializare, ca nu ne ocupam toti de toate perioadele, de la Tutankamon pina in China, ci pe epoci, si pe suprafete. Fiecare are o marja de specialitate pe care o practica. Muzeul si-a facut o echipa, ca sa putem acoperi cit mai multe perioade, nu suprafete. Nu ma intereseaza sa cuceresc judetul Galati sau Ialomita, dar conform regulilor, un specialist sapa mereu acelasi tip de situri. Nu am timp sa explic tuturor ca sintem pe profesiunea noastra. Cine i-a sucit capul si a vrut sa bage strimbe de genul acesta, sa-i fie rusine. Atita spun. Acum a venit autorizatia insa, intre timp, omul s-a sucit, pentru ca i-a spus cineva ca poate sa faca si cu altii. Aici ne invirtim", a explicat directorul Ionel Candea.
Proprietarii terenului au mai spus ca si-au pierdut increderea in muzeu si din cauza contractului, despre care un avocat pe care l-au consultat a spus ca nu este bun. Specialistii muzeului au replicat din nou ca daca ei nu erau multumiti de forma contractului, ar fi trebuit sa le propuna o forma noua, nu sa refuze sa mai discute. "Le-am spus ca dupa ce facem noi niste sondaje, isi sapa si ei fundatia, si noi supraveghem. Facem mai multe lucruri odata. Apoi au inceput sa ne intrebe de ce facem sectiune aici, ca de ce facem dincolo. Le-am spus sa insemne cu tarusi, pe teren, unde va fi constructia, si apoi, de comun acord cu constructorul stabilim sectiunile. Dupa aceea le-am spus ca de luni incepem sa lucram si i-am dat si o forma de contract. Daca nu au fost de acord cu el, trebuia sa vina sa discutam, sa propuna ei niste clauze. Dar nu asa, ca cine le garanteaza lor ca noi nu o sa sapam toata curtea. Daca ma acuza de diletantism, pot sa spun ca pe oriunde am fost si am facut sapatura arheologica la firme mari, nici un raport nu a fost respins. Pe de alta parte, eu nu pot sapa daca nu am un contract incheiat cu ei. Daca nu este multumit de contractul nostru sa vina cu o contra-propunere. Sa negociem, ca sa-l incheiem, insa dupa ce a primit acea prima forma de contract a refuzat sa mai ia legatura cu noi. Nu sintem noi vinovati", declara cercetatorul Stanica Pandrea. Ca argument a oferit reporterilor nostri corespondenta electronica dintre el si beneficiar, din care rezulta ca au fost unele neintelegeri, insa beneficiarul a refuzat ulterior sa mai discute cu specialistii braileni.
"Nu inteleg de ce sintem obligati sa lucram numai cu Muzeul Brailei"
Din dorinta de a-si rezolva problema cu descarcarea de sarcina arheologica, proprietarii braileni de teren au cautat pe site-ul ministerului un specialist de la Buzau si au fost impresionati, spun ei, de solicitudinea de care a dat dovada buzoianul, de faptul ca le-a vorbit frumos. "Arheologul ales de noi dupa ce am renuntat la Pandrea ne raspundea la orice intrebare la telefon, nu s-a suparat niciodata de intrebarile noastre, ti-e mai mare dragul sa colaborezi cu acesta. Daca ar fi fost si Pandrea la fel, nu am fi cautat un alt
arheolog", sustin proprietarii. Problema este acum ca acest arheolog, pentru a-i fi acceptata cererea de sapatura, trebuie sa semneze un Protocol cu Muzeul Brailei, insa muzeul nu vrea sa semneze protocolul, pentru ca, spun cei care au facut sesizarea, muzeul nu vrea sa sape altcineva in situl de la Brailita. Explicatia proprietarilor ar fi aceea ca pe specialistii braileni nu ii intereseaza stiintificul, ci banii care pot fi obtinuti.
Devizul estimativ pe care proprietarii spun ca l-au primit de la specialistii muzeului este in valoare de 3.700 de lei pentru descarcarea de sarcina arheologica a intregului teren, peste 1.000 de metri patrati. Specialistii spun ca este adevarat, le-au facut un semenea deviz, dar ca proprietarilor li s-ar fi spus si ca descarcarea numai pentru terenul de sub casa, adica putin peste 100 de metri patrati ar fi costat 1.300 de lei. "Daca ar fi incheiat protocolul, arheologul ales de noi ar fi fost sef de santier, iar cei de la Braila nu ar fi putut face nimic fara acordul sau, deci nici sa sape cit doreau", s-a mai scris in sesizare. Refuzul muzeului de a incheia protocolul ii readuce pe proprietari in situatia initiala, cind ei trebuia sa faca descarcarea cu specialistii muzeului brailean sau sa nu mai construiasca nimic. "Protocolul solicitat de Ministerul Culturii nu este mentionat clar in nici o lege, nu este mentionat daca si cind se poate cere. Observ ca unii isi permit sa incalce legea fara sa pateasca nimic, si altora, cetateni de rind, li se incalca drepturile scrise in lege, asa cum se intimpla in cazul nostru si nu numai. Nu inteleg de ce sintem obligati sa lucram numai cu Muzeul Brailei".
Eu nu pot sa-mi asum responsabilitatea sa sap asa cum vor ei
Cercetatorul Stanica Pandrea a spus ca nici nu se gindea ca ar fi putut fi acuzati de mercantilism. "Noi n-am fost comercianti. Daca eram comercianti trebuia sa semnam contractul cu ei pina sa vina autorizatia de sapatura si sa-i fi cerut si 30% avans. A fost un risc pe care ni l-am asumat. Noi avem acum o autorizatie pe care nu o onoram si ministerul ne pune la insectar. Iar el nu vrea sa-mi spuna mie oficial ca nu vrea sa mai lucreze cu mine. Spune la Minister, va spune dvs., dar mie nu vrea sa-mi spuna. Eu am nevoie de o hirtie pe care sa o trimit la minister ca sa explic ca beneficiarul nu a mai vrut sa lucreze cu mine. S-au suparat ca le-am spus ca daca gasesc ceva trebuie sa sap pina se epuizeaza terenul de vestigii. Eram dator sa-i spun asta. Era mai rau daca nu-i spuneam. Dumnealor vor primi un certificat pentru care imi pun eu capul si directorul meu. Certificatul pe care i-l dau eu si stampila mea are valoare juridica. Eu nu pot sa-mi asum responsabilitatea sa sap asa cum vor ei. Nu avem voie sa ratam ceva. Daca ulterior, cind isi construieste vreun acaret si se descopera ceva, toti ar spune ca muzeul nu si-a facut treaba. Poate ca vor gasi in tara un specialist pe aceeasi perioada ca mine, dar acesta va trebui sa aiba in spate o institutie care sa incheie un protocol cu institutia noastra, pentru ca obiectele gasite sa ramina la Braila. Nu ne putem permite sa pierdem ceva, atita timp cit toata colectia este la noi. Exista si norme morale, etice, pe care le respectam. Eu inca ii mai astept. Putem negocia contractul. Autorizatia data de minister a expirat in luna mai, dar putem sa solicitam o prelungire si sa o rezolvam. Eu il astept sa-mi spuna: refuz sa colaborez cu Muzeul Brailei sau colaboram, dar vreau si eu sa pun niste conditii", a explicat Stanica Pandrea.
In tara, a mai spus cercetatorul, sint sapte specialisti in preistorie, insa pe epoca de la Braila este singurul. Oriunde in tara se face o sapatura pentru vestigii din aceasta epoca va fi chemat pentru asistenta. Familia care a facut sesizarea ne-a spus ca deja se gindeste sa actioneze Muzeul Brailei in instanta. De asemenea, au mai depus petitii si la Presedintie si la Cancelaria prim-ministrului Tariceanu, de unde asteapta un raspuns.
"Ma lupt din rasputeri ca specialistii Muzeului Brailei sa nu imi faca cercetarea arheologica pe terenul meu, sa scap de ei"
Pentru orice constructie pe un teren aflat intr-un sit arheologic sau in zona de protectie a acestuia, ca sa primesti autorizatie de
construire iti trebuie aviz de la Directia pentru Cultura, iar pentru
acest aviz iti trebuie certificat de descarcare de sarcina arheologica
pe care ti-l elibereaza tot Directia pentru Cultura. Pentru obtinerea acestui certificat, un arheolog specialist sau expert atestat de Ministerul Culturii trebuie sa faca un raport de cercetare arheologica in urma cercetarii din teren prin sapaturi arheologice, a spus proprietarul terenului in sesizare. El sustine ca, in conformitate cu Ordonanta nr. 43/2000 republicata, cercetarea o poate face orice
arheolog atestat de Ministerul Culturii si inscris in registrul arheologilor care poate fi consultat pe www.cimec.ro (
http://arh.cimec.ro/RegistruArheologi.aspx ). "Terenul meu este in zona de protectie a sitului arheologic Brailita. Ma lupt din rasputeri ca specialistii Muzeului Brailei sa nu imi faca cercetarea arheologica
pe terenul meu, sa scap de ei si sa aduc un alt arheolog din alt
judet pentru acest serviciu pe care il platesc. Pina la urma eu voi
reusi sa fac asta, insa vor fi multi braileni care din lipsa informatiei
vor fi mintiti cu nerusinare de arheologii braileni si nu vreau sa mai
permit asa ceva", se scrie in sesizare.
Problemele familiei au inceput sa apara de cind au apelat
pentru descarcare la Muzeul Brailei. Nemultumirea rezida din faptul ca, spun ei, specialistii muzeului, adica Stanica Pandrea, in loc sa le spuna cum e mai bine, nu au fost interesati decit sa le ia cit mai multi bani. "In loc sa ne sfatuiasca cum e mai bine si mai usor sa se faca sapaturi arheologice si sa obtina descarcare arheologica numai pe santurile de fundatie ale imobilului, acestia ne-au zis ca e mai bine sa obtinem descarcarea pentru tot terenul, ca odata obtinuta e pentru totdeauna si au lasat sa se inteleaga ca e o operatiune simpla", se mai precizeaza in sesizare.
Cercetatorul muzeului, Stanica Pandrea, si-a sustinut opinia spunind ca daca se va descarca numai zona casei, la orice alta interventie pe teren va trebui sa se faca descarcare arheologica adica alti bani, alt timp pierdut cu obtinerea autorizatiei de sapatura, si din acest motiv a recomandat descarcarea completa. Daca autorizatia de sapatura a sosit la Muzeul Brailei abia dupa o luna de cind s-a facut cererea, nu mai este vina muzeului, a mai explicat Stanica Pandrea.
Fiecare arheolog are o anumita specializare, nu se ocupa toti de toate perioadele
Pentru ca autorizatia de sapatura a intirziat sa vina, proprietarii terenului au inceput sa se informeze asupra procedurilor care se fac pentru descarcarea arheologica si au constatat ca nu era deloc simplu asa cum credeau si cum spun ca le-au dat de inteles specialistii muzeului. "S-a mizat pe faptul ca nu sintem
informati si nu stim cum stau lucrurile in domeniul asta si ca vom
accepta orice ne spun ca e bine. Ca sa se faca descarcare pe tot terenul trebuie sa se faca decopertarea totala a acestuia plus sapaturi pe tot terenul, deci descarcare totala cu minim 20% sapaturi pe teren nu exista, nu se poate. Dar se poate obtine descarcare numai pe o parte din teren, adica numai pe zona care va fi afectata de constructie insa Pandrea nu ne-a zis asta. Tot ne baga in fata standardele si procedurile de sapatura arheologica, cum ca in acestea e scris cit sa sape. Insa atunci cind ne-a spus asta noi eram mai informati, citisem deja acele standarde si bineinteles ca nu scria nimic de cit sa se sape, ci era la alegerea libera a arheologului de a decide cit sa sape, iar daca arheologul doreste multi bani nu va alege in nici un caz sa iti sape numai pe santurile fundatiei ci cu mai mult, asa cum vor arheologii braileni. Si totusi, cu toate ca eram informati, continua sa ne contrazica si sa ne
spuna ca daca nu ne face raportul asa cum vrea el nu i-l aproba
nimeni. I-am cerut si noi sa ne arate acele standarde in baza
consultatiei stipulate in contract si in loc sa ni le arate s-a suparat si ne-a spus sa facem cerere la Comisia Nationala de Arheologie ca sa le obtinem. Deci, in loc de consultare asa cum era normal sa primim, ne-am lovit de ofuscarea arheologului si de supararea sa", mai scrie in sesizarea proprietarului terenului. Referitor la aceasta problema, cu cit se sapa si cum, directorul Muzeului Brailei, dr. Ionel Candea a spus ca asta este impertinenta sa-i spuna cineva cit si cum sa sape. "E treaba unei institutii stiintifice de profil ce face. Ei incurca sapatura de fundatie cu sapatura arheologica. Toata lumea, dintr-o data, se pricepe la arheologie. Cercetarea arheologica nu se poate face simultan cu sapatura pentru constructie. Daca fac o supraveghere este altceva, dar asta se face in alte conditii. Daca trebuie cercetare, s-a terminat. Intii cercetez eu, conform normelor si regulilor mele de cercetare si apoi vine constructorul. Fiecare are o anumita specializare, ca nu ne ocupam toti de toate perioadele, de la Tutankamon pina in China, ci pe epoci, si pe suprafete. Fiecare are o marja de specialitate pe care o practica. Muzeul si-a facut o echipa, ca sa putem acoperi cit mai multe perioade, nu suprafete. Nu ma intereseaza sa cuceresc judetul Galati sau Ialomita, dar conform regulilor, un specialist sapa mereu acelasi tip de situri. Nu am timp sa explic tuturor ca sintem pe profesiunea noastra. Cine i-a sucit capul si a vrut sa bage strimbe de genul acesta, sa-i fie rusine. Atita spun. Acum a venit autorizatia insa, intre timp, omul s-a sucit, pentru ca i-a spus cineva ca poate sa faca si cu altii. Aici ne invirtim", a explicat directorul Ionel Candea.
Proprietarii terenului au mai spus ca si-au pierdut increderea in muzeu si din cauza contractului, despre care un avocat pe care l-au consultat a spus ca nu este bun. Specialistii muzeului au replicat din nou ca daca ei nu erau multumiti de forma contractului, ar fi trebuit sa le propuna o forma noua, nu sa refuze sa mai discute. "Le-am spus ca dupa ce facem noi niste sondaje, isi sapa si ei fundatia, si noi supraveghem. Facem mai multe lucruri odata. Apoi au inceput sa ne intrebe de ce facem sectiune aici, ca de ce facem dincolo. Le-am spus sa insemne cu tarusi, pe teren, unde va fi constructia, si apoi, de comun acord cu constructorul stabilim sectiunile. Dupa aceea le-am spus ca de luni incepem sa lucram si i-am dat si o forma de contract. Daca nu au fost de acord cu el, trebuia sa vina sa discutam, sa propuna ei niste clauze. Dar nu asa, ca cine le garanteaza lor ca noi nu o sa sapam toata curtea. Daca ma acuza de diletantism, pot sa spun ca pe oriunde am fost si am facut sapatura arheologica la firme mari, nici un raport nu a fost respins. Pe de alta parte, eu nu pot sapa daca nu am un contract incheiat cu ei. Daca nu este multumit de contractul nostru sa vina cu o contra-propunere. Sa negociem, ca sa-l incheiem, insa dupa ce a primit acea prima forma de contract a refuzat sa mai ia legatura cu noi. Nu sintem noi vinovati", declara cercetatorul Stanica Pandrea. Ca argument a oferit reporterilor nostri corespondenta electronica dintre el si beneficiar, din care rezulta ca au fost unele neintelegeri, insa beneficiarul a refuzat ulterior sa mai discute cu specialistii braileni.
"Nu inteleg de ce sintem obligati sa lucram numai cu Muzeul Brailei"
Din dorinta de a-si rezolva problema cu descarcarea de sarcina arheologica, proprietarii braileni de teren au cautat pe site-ul ministerului un specialist de la Buzau si au fost impresionati, spun ei, de solicitudinea de care a dat dovada buzoianul, de faptul ca le-a vorbit frumos. "Arheologul ales de noi dupa ce am renuntat la Pandrea ne raspundea la orice intrebare la telefon, nu s-a suparat niciodata de intrebarile noastre, ti-e mai mare dragul sa colaborezi cu acesta. Daca ar fi fost si Pandrea la fel, nu am fi cautat un alt
arheolog", sustin proprietarii. Problema este acum ca acest arheolog, pentru a-i fi acceptata cererea de sapatura, trebuie sa semneze un Protocol cu Muzeul Brailei, insa muzeul nu vrea sa semneze protocolul, pentru ca, spun cei care au facut sesizarea, muzeul nu vrea sa sape altcineva in situl de la Brailita. Explicatia proprietarilor ar fi aceea ca pe specialistii braileni nu ii intereseaza stiintificul, ci banii care pot fi obtinuti.
Devizul estimativ pe care proprietarii spun ca l-au primit de la specialistii muzeului este in valoare de 3.700 de lei pentru descarcarea de sarcina arheologica a intregului teren, peste 1.000 de metri patrati. Specialistii spun ca este adevarat, le-au facut un semenea deviz, dar ca proprietarilor li s-ar fi spus si ca descarcarea numai pentru terenul de sub casa, adica putin peste 100 de metri patrati ar fi costat 1.300 de lei. "Daca ar fi incheiat protocolul, arheologul ales de noi ar fi fost sef de santier, iar cei de la Braila nu ar fi putut face nimic fara acordul sau, deci nici sa sape cit doreau", s-a mai scris in sesizare. Refuzul muzeului de a incheia protocolul ii readuce pe proprietari in situatia initiala, cind ei trebuia sa faca descarcarea cu specialistii muzeului brailean sau sa nu mai construiasca nimic. "Protocolul solicitat de Ministerul Culturii nu este mentionat clar in nici o lege, nu este mentionat daca si cind se poate cere. Observ ca unii isi permit sa incalce legea fara sa pateasca nimic, si altora, cetateni de rind, li se incalca drepturile scrise in lege, asa cum se intimpla in cazul nostru si nu numai. Nu inteleg de ce sintem obligati sa lucram numai cu Muzeul Brailei".
Eu nu pot sa-mi asum responsabilitatea sa sap asa cum vor ei
Cercetatorul Stanica Pandrea a spus ca nici nu se gindea ca ar fi putut fi acuzati de mercantilism. "Noi n-am fost comercianti. Daca eram comercianti trebuia sa semnam contractul cu ei pina sa vina autorizatia de sapatura si sa-i fi cerut si 30% avans. A fost un risc pe care ni l-am asumat. Noi avem acum o autorizatie pe care nu o onoram si ministerul ne pune la insectar. Iar el nu vrea sa-mi spuna mie oficial ca nu vrea sa mai lucreze cu mine. Spune la Minister, va spune dvs., dar mie nu vrea sa-mi spuna. Eu am nevoie de o hirtie pe care sa o trimit la minister ca sa explic ca beneficiarul nu a mai vrut sa lucreze cu mine. S-au suparat ca le-am spus ca daca gasesc ceva trebuie sa sap pina se epuizeaza terenul de vestigii. Eram dator sa-i spun asta. Era mai rau daca nu-i spuneam. Dumnealor vor primi un certificat pentru care imi pun eu capul si directorul meu. Certificatul pe care i-l dau eu si stampila mea are valoare juridica. Eu nu pot sa-mi asum responsabilitatea sa sap asa cum vor ei. Nu avem voie sa ratam ceva. Daca ulterior, cind isi construieste vreun acaret si se descopera ceva, toti ar spune ca muzeul nu si-a facut treaba. Poate ca vor gasi in tara un specialist pe aceeasi perioada ca mine, dar acesta va trebui sa aiba in spate o institutie care sa incheie un protocol cu institutia noastra, pentru ca obiectele gasite sa ramina la Braila. Nu ne putem permite sa pierdem ceva, atita timp cit toata colectia este la noi. Exista si norme morale, etice, pe care le respectam. Eu inca ii mai astept. Putem negocia contractul. Autorizatia data de minister a expirat in luna mai, dar putem sa solicitam o prelungire si sa o rezolvam. Eu il astept sa-mi spuna: refuz sa colaborez cu Muzeul Brailei sau colaboram, dar vreau si eu sa pun niste conditii", a explicat Stanica Pandrea.
In tara, a mai spus cercetatorul, sint sapte specialisti in preistorie, insa pe epoca de la Braila este singurul. Oriunde in tara se face o sapatura pentru vestigii din aceasta epoca va fi chemat pentru asistenta. Familia care a facut sesizarea ne-a spus ca deja se gindeste sa actioneze Muzeul Brailei in instanta. De asemenea, au mai depus petitii si la Presedintie si la Cancelaria prim-ministrului Tariceanu, de unde asteapta un raspuns.
