perdelelor forestiere trebuie sa inteleaga lucrul acesta. Prin schimbarea categoriei de folosinta a terenului, proprietarii au numai de
cistigat. In caz contrar, ei vor fi expropriati, pentru ca, prin lege, impadurirea a fost declarata actiune de interes national. Acesta a
fost in linii mari mesajul transmis, vineri, de autoritati, primarilor din judetul Braila, in timpul sedintei extraordinare a Comandamentului
Judetean de Infiintare a Perdelelor Forestiere. La intilnirea organizata de Prefectura Braila in colaborare cu Statiunea de Cercetare si
Dezvoltare Agricola (SCDA) si Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Agricola (DADR), invitati de onoare au fost prof. dr. Marian
Ianculescu, vicepresedinte al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice Bucuresti, titularul Programului National de infiintare a perdelelor
forestiere in Romania, "parintele" Legii nr. 289/2002, deputat in parlamentul Romaniei, si dr. ing. Cristian Constandache, din partea
Filialei Focsani a Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.
Banii vin de la UE ca fonduri nerambursabile
Distrugerea
abuziva a vegetatiei forestiere in interesul dezvoltarii agriculturii ca suprafata cultivata a condus la disparitia a numeroase trupuri de
paduri. Regiuni intinse, cindva manoase, au devenit terenuri aride, distrugerea padurilor provocind dezechilibre ecologice si modificari
radicale ale structurii geosistemelor pe spatii mari.
Braila este unul din judetele cu cele mai mici suprafete de paduri,
iar acest
lucru se resimte, si in verile calduroase si secetoase, si in
iernile cu zapezi abundente si vinturi puternice. Cu toate
acestea,
programele de impaduriri au decurs extrem de greoi, fiind aminate
sau stopate din lipsa de fonduri. "Acum, Uniunea Europeana
este dispusa sa ne acorde sume consistente, fonduri nerambursabile, pentru infiintarea de perdele forestiere sau impadurirea terenurilor
degradate. Este o oportunitate fara precedent. Programul de impadurire a cailor de transport, rutiere si feroviare, a fost aprobat, avem insa
probleme cu proprietarii terenurilor identificate ca fiind necesare extinderii vegetatiei forestiere. De aceea cred ca intilnirea aceasta
este una de apostolat, in sensul ca eu va expun acum problema, iar dumneavoastra, primarii, cei care sinteti cel mai aproape de cetateni,
trebuie sa le explicati importanta acestei actiuni, sa ii convingeti ca au doar de cistigat", a precizat prof Ianculescu.
Drept de
proprietate si 200 euro/ha/an pentru cei care accepta impadurirea
Concret, conform Legii nr. 289/2002, necesitatea infiintarii
perdelor forestiere de protectie se fundamenteaza pe studii intocmite de institutele si statiunile de cercetare. Daca studiile prevad expres
necesitatea realizarii, impadurirea este obligatorie atit pentru persoanele fizice cit si pentru cele juridice. In cazul in care persoanele
care detin aceste terenuri nu sint de acord cu executarea lucrarilor, Guvernul propune Parlamentului exproprierea lor prin lege, in regim de
urgenta, dupa o prealabila despagubire prin hotarire judecatoreasca. Persoanele fizice sau juridice care nu sint de acord cu executarea
lucrarilor de Infiintare a perdelelor forestiere de protectie vor fi expropriate In conditiile prevazute de Legea nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Perdelele forestiere de protectie astfel infiintate fac parte din domeniul public al statului
si vor fi administrate in conditiile legii. In schimb, persoanele fizice sau juridice pe al caror teren agricol se amplaseaza perdele
forestiere de protectie si care sint de acord cu realizarea acestora isi vor pastra dreptul de proprietate si, in plus, vor primi anual de la
stat, pina la Inchiderea starii de masiv, o despagubire In cuantum fix la hectar, corespunzatoare suprafetei efectiv ocupate de copaci. "Sa
fim clari, in cazul in care accepta schimbarea destinatiei terenului din agricol in vegetatie forestiera, detinatorii ramin proprietari pe
teren, pe padure, au drept de exploatare a padurii si mai si primesc anual de la stat bani, contravaloarea produselor pe care le-ar fi
obtinut daca terenul era utilizat ca arabil - 200 euro/ha/an. Daca nu vor de buna voie, prin expropriere vor primi o singura data o anumita
suma de bani si isi pierd si dreptul de proprietate. Noi asta trebuie sa facem, sa ii convingem ca au numai de cistigat daca accepta
impadurirea", a explicat vicepresedintele ASAS.
Aproape 8.500 ha padure pina in 2012
In ceea ce priveste accesul la banii
europeni destinati extinderii vegetatiei forestiere, conditia esentiala este realizarea unui proiect stiintific si, asa cum ne-am obisnuit
deja, principiul acordarii va fi "primul venit, primul servit". Din fericire, specialistii braileni au intocmit inca din 2003 un asemnea
proiect, care pentru acest an are in vedere realizarea a 567 ha perdele forestiere. Valoarea proiectului este de circa 23 miliarde de lei.
Mai mult, acest proiect face parte dintr-un program amplu de impaduriri care prevede, la nivel de judet, infiintarea a 8.445 ha perdele de
protectie, in valoare de 800 miliarde de lei, ce trebuie finalizat in 2012. "In mod normal, ar trebui sa avem sanse cu acest program pentru
ca, in judetul Braila, doar 5,41% din suprafata judetului este acoperita cu paduri, respectiv doar 25.797 ha. Un alt argument care incadreaza
judetul nostru in zonele prioritare pentru impaduriri este si faptul ca, in Cimpia Brailei exista al doilea mare areal de nisipuri din tara
(110.000 ha), dupa cel al Olteniei de Sud (230.000 ha). Statistic, Braila ocupa locul patru intre judetele cu cele mai mari suprafete
acoperite cu soluri nisipoase, circa 40.000 ha, din care 24.000 ha sint nisipuri zburatoare", a precizat in expunerea sa dr. ing. Gabriel
Let, cercetator SCDA Braila, coordonatorul proiectului.
Din cele 567 ha perdele forestiere propuse pentru anul acesta, 280 ha sint
pentru protectia culturilor, 94 ha pentru protectie antieroziva, 73 ha pentru protectia cailor de comunicatie, iar pentru protectia
localitatilor 120 ha.
Ca amplasamente, perdelele forestiere se vor regasi pe razele localitalor Frecatei - 118 ha, Gemenele - 59 ha, Ianca
- 237 ha, Rimnicelu - 69 ha si Salcia Tudor - 84 ha.