Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Pentru mine, ca și pasionat de păsări, perioada aprilie – iunie este una importantă deoarece trimit ca voluntar informații colegilor de la Cluj, legate de păsările comune observate într-o anumită locație din județul Brăila. Având în vedere că este vorba despre un program de voluntariat, am ales în urmă cu vreo 15 ani ca locație Lacu Sărat II. Din această locație trimit informații an de an.
Este un program generic de monitorizare pe termen lung a speciilor comune de păsări. Programe similare există în majoritatea țărilor din Europa. Împreună formează „Pan – European Common Bird Monitoring” (Monitorizarea Pan Europeană a Păsărilor Comune).
Programul se adresează membrilor SOR și pasionaților de birdwatching care cunosc speciile comune de păsări.
Încerc să vă prezint doar o parte din activitatea mea ca voluntar pe parte de ornitologie pentru ca să înțelegeți că activitatea de monitorizare nu este una ce implică doar o plimbare în teren.
Acest program generic de monitorizare a păsărilor comune a fost dezvoltat și lansat în anul 2006 de către Societatea Ornitologică Română. Scopul principal al programului este detectarea schimbărilor în populațiile de păsări clocitoare bine cunoscute și comune. Începând din anul 2007, programul este realizat în cooperare de către Societatea Ornitologică Română și Asociația Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”.
Metoda folosită pe teren
Pătratele de 2×2 km destinate monitoringului sunt selectate în mod aleatoriu. Procesul de selectare se desfășoară în modul următor: observatorii indică localitea în a cărei împrejurimi (5-10 km) sunt dispuși să desfășoare observații regulate. Numai prin această metodă reușim să primim o imagine reprezentativă despre starea populațiilor de păsări din țară, deoarece vor fi selectate nu numai locurile preferate și cu multe specii de păsări ci și cele care conțin mai puține specii, dar ocupă o mare parte din teritoriul țării (ca de exemplu terenurile agricole). Deci, urmând aceste reguli de selectare, habitatele din țară vor fi probabil reprezentate fiecare în mod proporțional.
Înaintea începerii numărătorii propriu-zise, observatorul trebuie să petreacă aproape o zi întreagă cu alegerea punctelor și cu cartarea habitatelor. Folosind harta trimisă, trebuie găsite și localizate cele 10 puncte. Punctele trebuie marcate (de exemplu legăm o panglică de plastic pe un copac din apropiere) sau împrejurimile trebuie descrise în amănunt sau fotografiate, pentru ca și în anii următori să le regăsim cu mare exactitate. Punctele pot fi localizate cu ajutorul unui aparat GPS (Global Positioning System) – la cerere vă trimitem coordonatele fiecărui punct. Orientarea pe teren cu ajutorul hărții poate fi facilitată și de folosirea unei busole. Atunci când ne aflăm în punctul ales, facem și o schiță în „Jurnalul de teren”, unde indicăm mărimea și tipul habitatelor principale, folosind categoriile și prescurtările din formularul de habitate. Aceste limite de habitate vor fi trecute și în al doilea „Jurnal de teren”. Este foarte util să localizăm încă de acum, cu ajutorul unor puncte de referință, distanța de 100 de metri în jurul punctului de observare. Pe măsura posibilităților, pentru a facilita orientarea pe teren, observatorii vor primi și o imagine satelitară a pătratului.
Metoda de numărare a păsărilor este foarte simplă! La fiecare punct petrecem exact 5 minute și notăm specia și numărul păsărilor auzite sau văzute în jurul punctului în trei categorii:
1. În interiorul cercului cu rază de 100 de m – indivizi pe pământ, pe vegetație sau care coboară din zbor în perioada observației. Notăm aici și păsările care se află mai mult timp în zbor deasupra cercului studiat (ca de exemplu, ciocârlia de câmp cântând în zbor nupțial, un sfrâncioc roșiatic coborând pe pământ după pradă sau un șorecar comun în zbor staționar emițând sunete de alarmă). Rândunelele, lăstunii sau drepnelele trebuie notate aici numai dacă le vedem vizitând cuibul.
Păsările vor fi notate în două categorii de distanță: între 0-50 și 50-100 de metri și vor fi trecute numai în categoria unde au fost văzute sau auzite prima dată. Observațiile se trec pe foaie direct, aproximativ în locul unde au fost observate;
2. Păsări care zboară peste aria observată, fără a coborî;
3. Păsări observate în afara cercului de 100 de metri. Observațiile ultimelor două categorii se pot trece direct în tabel cu prescurtările speciilor, urmând să completăm codurile EURING ulterior. În cazul păsărilor care sunt observate sau auzite din mai multe puncte de observație (ca de exemplu un cuc sau o pupăză cântând) și suntem siguri că este vorba de același individ, trecem în jurnal numai la prima observație.
Observatorul trebuie să stea 5 minute în continuu în mijlocul cercului, poate să folosescă binoclu, dar în nici un caz nu se poate mișca în interiorul cercului. După cinci minute de observație se deplasează la punctul următor unde va efectua următoarele 5 minute de observație etc. Ora exactă a începerii observațiilor se va trece în cazul fiecărei punt. Cele 10 de puncte trebuie alese în așa fel încât să nu fie în locuri inaccesibile (ca de exemplu o curte închisă, mijlocul unui lac, perete de stâncă etc.). Din acest motiv sunt în total 25 de puncte, listate în ordine aleatorie în „Formularul de Selectare a Punctelor”, ca să fie posibilă alegerea acelor 10 puncte care sunt ușor accesibile. Alegerea punctelor se face în ordinea de pe „Formularul de Selectare a Punctelor”: dacă unul dintre puncte nu este accesibil, se trece la următorul. Odată alese punctele, vor rămâne aceleași și în anii următori.
Observațiile se fac de două ori pe an: prima, între 15 aprilie și 15 mai, a doua între 16 mai și 15 iunie. Între cele două observații trebuie să fie un interval minim de 14 zile. În ambele ocazii, numărătoarea păsărilor se va începe cât mai devreme (începând de la ora 5.00 dimineața) și se va termina până la ora 10.00 înainte de masă, deoarece păsările sunt cel mai active în această perioadă a zilei. Este foarte important să respectăm aceste limite de timp, altfel rezultatele nu vor fi comparabile.
Obiective de realizat
1. Pe baza hărții detaliate, vizităm careul de 2×2 km și dintre cele 25 de puncte posibile, selectăm cele 10 puncte unde vom efectua recensământul pe baza „Formularului de selectare a punctelor”. Pe punctele selectate (în interiorul cercului de 100 m) efectuăm cartarea habitatelor, pe baza habitatelor din coperta din spate a „Jurnalului de teren”. Conturul habitatelor se trece direct pe „Jurnalul de teren”. Marcăm punctele selectate sau descriem detaliat împrejurimile punctului pentru a-l putea găsi cu precizie în anii următori.
2. Între 15 aprilie și 15 mai efectuăm prima numărătoare de păsări. Completăm coperta „Jurnalului de teren”, iar pentru păsările observate folosim paginile interioare unde deja am trecut conturul habitatelor.
3. După o perioadă minimă de 14 zile, urmează cea de-a doua ieșire pe teren, între 16 mai și 15 iunie. Folosim al doilea „Jurnal de teren” cu limitele habitatelor trecute înaintea ieșirii și completăm informațiile necesare.
4. Trimitem originalul formularelor pe adresa SOR: cele două „Jurnale de teren”, Formularul de selectare a punctelor și Formularul de recunoștere a speciilor (indicați pe plic „Monitorizarea Păsărilor Comune”).
5. După prelucrarea datelor, observatorii primesc rezultatele programului.
Sursa de informare:
