• săptămâna trecută a fost vreme frumoasă, prielnică lucrului pe șantier, chiar dacă a fost destul de frig • în zilele care urmează, se anunță vreme și mai bună, cu temperaturi ca de primăvară • rămâne de văzut dacă pe șantierele aflate în lucru pe raza municipiului se va profita de acest aspect, sau se va merge cu același ritm de lucru ca și până acum, cu ”motoare turate” doar câteva ore, dimineața
Este de apreciat că, folosindu-se de vremea bună, constructorii sunt în activitate pe şantierele Brăilei. Cel mai bun exemplu a fost, chiar pe lapoviţă şi ninsoare, la şantierul dintre Dorobanţi şi podul Apollo. În aceste zile se acţionează acolo la ultimele racorduri și cămine de vizitare de la reţeaua apă-canal, lăsându-se front liber pentru distribuitorii de gaz metan. Lucrare care cere în primul rând maximă atenţie, fiindcă aici primează siguranţa în exploatare. Din păcate, pe acest şantier mai apar zone de teren tasat, rectificări și alte probleme, cauzate și de ”vraiștea” din subteran, cauzată de tot felul de conducte vechi, despre existența cărora nu mai știa nimeni. Vorba cuiva de pe șantier: “Hărţi şi schiţe complete şi exacte privind conductăraia şi cablurile subterane sau canivourile de acum 50-60 de ani ne-ar fi fost foarte utile, nu să mergem pe bâjbâite, pe principiul «săpăm să vedem peste ce dăm»!”. Tot pe acest şantier, se lucrează în tandem cu cei de la Electrica, iar grosul activităţii s-a mutat spre pod şi intersecţiile de acolo.
Ajungem şi în zona cartierului Gării, în spatele blocurilor de pe strada Siret. Cum precizam într-un alt articol publicat recent, primul strat de asfalt s-a turnat aici în decembrie-ianuarie, lucrările fiind acum concentrate, cu forţe reduse, la sistematizarea pe verticală (alei, borduri, completarea cu pământ a zonelor verzi). La fața locului, am rămas surprinşi să vedem cum, într-un zgomot infernal, părţile componente, din fontă, de la un capac/cămin de canalizare erau sparte cu pikamerul. Asta în loc să fie repuse în operă sau duse la depozitul pentru astfel de dotări...
La ora 15.00 nu mai e nimeni pe şantier!
Se întâmplă acest lucru pe Calea Galaţi, unde doar în primele ore ale dimineţii sunt turate motoarele, iar la 3 după-amiaza pe șantier se face liniște. Acum se lucrează la pregătirea terenului (cu straturi succesive de piatră, materiale hidroizolante, plasă din plastic şi metalică, beton,etc) care vor asigura un “pat” trainic şinelor de tramvai, deja fixate la cotă pe aproape tot traseul (de la blocul turn şi până la str. Griviţei). Cu precizarea că o bună parte a constructorilor de la Apollo au fost mutaţi pe Calea Galaţi, la lucrări specifice pentru apă-canal etc. Un lucru curios, dar la modă: panoul indicator al organizării de şantier (cu programul şi valoarea investiţiei), are o inadvertenţă, și anume la punctul “data finalizării proiectului” Modernizare transport electric Calea Galaţi, în valoare totală de 55.779.230,33 lei, inclusiv cu bani europeni, este trecută (pe o bandă autocolantă!), data de 31 dec cembrie 2023! Altfel spus, ne furăm singuri căciula, şi aplicăm formula “termenul este depăşit, dar suntem în grafic cu lucrările, reactualizate”. Bravo, Mişule…
Din vorbă în vorbă cu locuitorii din zonă, despre programul şi ritmul de lucru, un fost ICMJ-ist ne declara: “am lucrat la ICMJ, pe schele din lemn, când nu era atâta mecanizare, iar vara programul era zi-lumină. De sâmbete nu mai vorbesc…La hotel Belvedere, betonul turnat iarna era protejat cu două rânduri de rogojini, că nu apăruse polietilena. Tot iarna, la fabrica de case, pentru panourile de faţadă se folosea beton foarte bun, gata încălzit”. Şi intervine apoi un vecin de-al său, cândva meseriaş la TMUCB: “ Pe platforma chimică de la Chiscani eram mii de oameni, mâncam pe fugă la cantină şi pe urmă... la muncă! Ce-i drept, aveam salarii foarte mari, cu tot felul de sporuri. Uitaţi-vă acum: nu mai sunt meseriaşii de altădată, se stă mult în lopată. Ce-i drept, nici salariile nu îi mulţumesc pe muncitori. N-au curajul să o spună, dar bine că totuşi lucrează!”.
Generațiile mai bătrâne își amintescu cu siguranță binecunoscutul şlagăr “E primăvară în ianuarie”, lansat în ianuarie 1963 de compozitorul Gelu Solomonescu, cu soliştii Luigi Ionescu, Nicolae Florei şi George Bunea. Erau alte vremuri, dar de când clima şi anotimpurile au luat-o razna, iată că e primăvară şi acum în mijlocul iernii. Păcat, însă, că actualii constructori nu profită de vremea bunăpentru un ritm şi un program adecvat de lucru pe şantierele Brăilei...
