Eventualitatea ca profesorii sa nu fie platiti pentru perioada in care au facut greva a pus pe jar intregul sistem. Conform legii conflictelor de munca, la art. 54, se mentioneaza ca grevistii nu pot fi platiti decit daca sindicatul din care fac parte au un fond de greva. Cum sindicatele din invatamint sint sarace, dupa cum spune Marius Nistor, liderul Federatiei "Spiru Haret", ele nu au asa ceva. Ca urmare, profesorii nu pot fi platiti de sindicat. Ceea ce s-ar fi putut face legal, ar fi fost plata orelor recuperate de fiecare profesor, in timp, ca ore suplimentare, insa in aceasta situatie profesorii ramineau fara bani exact de sarbatori. Sindicatele au incercat sa rezolve aceasta chestiune printr-un Protocol semnat intre minister, respectiv Inspectoratul Scolar si federatiile sindicale, insa acea hirtie, semnata aproape pe furis, nu are nici o valoare in fata legii. Ca profesorii sa poata fi platiti pe perioada grevei ar fi trebuit ca directorii sa aiba un document publicat in Monitorul Oficial prin care sa se stabileasca in mod expres aceasta plata, insa Legea conflictelor de munca, nr. 168/1999, la art.8, interzice acest lucru. In aceste conditii, promisiunile liderilor de sindicat facute profesorilor care voiau sa reia lucrul, ca pot sa ramina in greva pentru ca isi vor primi drepturile salariale pentru timpul cit au facut greva, sint apa de ploaie.
Directorii scolilor au facut coada la usa Curtii de Conturi
Asa-zisa solutie gasita totusi de sindicalisti nu respecta legea. Plata in avans, in luna noiembrie, a orelor ce ar urma sa fie recuperate pina in primavara, asa cum se stipuleaza in Protocol este nelegala si pune intr-o situatie imposibila directorii. Acestia, impreuna cu contabilii sefi ai unitatilor, raspund in fata institutiilor cu atributii de control de modul in care fac plata salariilor, iar plata integrala a salariilor pe luna noiembrie ar fi o culpa pentru care raspund personal. Ipoteza a fost, de altfel, confirmata chiar de presedintele Curtii de Conturi a Romaniei, Dan Drosu Saguna. Majoritatea directorilor unitatilor de invatamint au facut coada la usa conducerii Curtii Judetene de Conturi Braila, in speranta ca vor gasi aici solutia de care au nevoie pentru dezamorsarea conflictului, cunoscut fiind faptul ca institutia amintita verifica periodic activitatea financiar-contabila a institutiilor de invatamint. Surse din cadrul Curtii de Conturi ne-au explicat ca institutia nu poate emite puncte de vedere cu caracter oficial si solutionarea problemei nu este de competenta lor.
Pentru ca presiunea colegilor lor era foarte mare, directorii au fost nevoiti sa gaseasca tot felul de paleative si sa-si asigure cit de cit spatele. Ei au spus ca vor plati totusi salariile pentru noiembrie ca avans, cu conditia ca fiecare profesor sa semneze un angajament, prin care sint de acord cu faptul ca vor restitui sumele achitate in avans, dobinzile si amenzile respective daca nu-si vor face orele sau daca in urma unui control directorul si contabilul sef vor fi gasiti vinovati de aceasta plata in avans. Profesorii accepta ca retinerile sa se faca pe statul de plata. Mai mult, in angajament exista o mentiune prin care sindicatul se constituiie, in subsidiar, ca raspunzator pentru recuperarea sumelor care vor fi suportate din fondurile sindicatului, in cazul nerespectarii angajamentului. La Liceul de Arta, directorul Adrian Simion a spus ca linga angajament se ataseaza un grafic de recuperare a orelor. Curios, directorul Grupului Scolar "Panait Istrati", Valentina Chelu, a refuzat sa comenteze orice aspect legat de plata salariilor pentru luna noiembrie, spunind ca acestea sint chestiuni confidentiale, desi, plata pentru aceste ore se face din bani publici, deci chestiunea nu poate fi privata. Si la "Iorga" profesorii isi primesc banii in schimbul asumarii responsabilitatii alaturi de director in cazul unui control.
Sindicatele aveau la dispozitie cai legale pentru a gasi banii pentru salariile lunii noiembrie
Aceasta situatie ar fi putut fi evitata daca sindicatele erau pregatite pentru o greva de o asemenea amploare, si aveau pus deoparte un fond pentru greva, sau daca ar fi reusit sa negocieze o forma legala prin care sa primeasca in plus niste sume pentru acest an in contul salariilor pierdute. Asa s-a procedat in urma cu patru ani la ultima greva de amploare, cind prin Acord s-a negociat cel de-al 13-lea salariu, care a compensat pierderea salariala de la greva.
Nefiind o greva spontana, in care salariatii sa-si asume riscul de a nu beneficia de plata salariilor pe perioada grevei, ci fiind miscare de protest organizata de sindicat, acesta avea obligatia morala de a lua in calcul riscul ca membrii sai puteau ramine fara bani in preajma sarbatorilor. Nu este lipsit de importanta faptul ca sindicatul avea chiar posibilitatea sa contracteze un credit, asa cum prevede Legea nr. 54/2003, la art. 25, alin. (2).
Acum, in sistemul de invatamint se percepe o cotizatie de 1% din venitul brut realizat, conform Legii sindicatelor, nr. 54/2004, adica valoarea maxima a cotizatiei.
Conform datelor prezentate pe pagina web a Ministerului Finantelor, Sindicatul Invatamint Braila, cu aproape 5.500 de membri cotizanti, condus de presedintele Valeriu Partene, a raportat in 2004 realizarea unor venituri in suma de 2,78 miliarde de lei, din care s-au cheltuit 2,5 miliarde, de unde rezulta un excedent bugetar de un sfert de miliard.
"Este inadmisibil sa negociezi si sa ajungi ca cele stabilite sa fie blocate de Curtea de Conturi"
Chestionati in problema in discutie, toti liderii organizatiilor locale ale confederatiilor sindicale au fost de acord ca ar fi fost nemaipomenit daca ar fi existat resurse financiare, un fond de greva, astfel incit profesorii sa primeasca niste bani. Pe de alta parte, au subliniat ca este dificil din punct de vedere al surselor atrase sa fie constituit acest fond. Toti au atribuit Guvernului greseala de a nu fi transat in termeni clari problema platii salariilor pentru perioada in care profesorii au fost in greva. Singura organizatie sindicala care lucreaza pentru un fond de greva, ce va putea fi folosit in 2007, este confederatia "Cartel Alfa".
"Este grav faptul ca Executivul a trecut cu vederea ca aceste ore nu se pot plati in avans, pentru ca in spatele reprezentantilor Guvernului au existat specialisti care sa transeze clar problema banilor. Refuz sa cred ca in Guvern se aplica sintagma "nu stie mina stinga ce face dreapta"", a spus Alexandru Gurgu, presedintele filialei locale a confederatiei "Blocul National Sindical".
"Daca s-a facut o asemenea gafa este o dovada clara de rautate din
partea politicului care din punct de vedere legislativ se dovedeste
astfel a fi nul. Este inadmisibil sa negociezi si sa ajungi ca cele
stabilite sa fie blocate de Curtea de Conturi sau alta institutie pentru
ca institutiile statului implicate in problema nu s-au consultat intre
ele" a declarat la rindul sau, Dumitru Sisu, presedintele filialei locale
a Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).
Directorii scolilor au facut coada la usa Curtii de Conturi
Asa-zisa solutie gasita totusi de sindicalisti nu respecta legea. Plata in avans, in luna noiembrie, a orelor ce ar urma sa fie recuperate pina in primavara, asa cum se stipuleaza in Protocol este nelegala si pune intr-o situatie imposibila directorii. Acestia, impreuna cu contabilii sefi ai unitatilor, raspund in fata institutiilor cu atributii de control de modul in care fac plata salariilor, iar plata integrala a salariilor pe luna noiembrie ar fi o culpa pentru care raspund personal. Ipoteza a fost, de altfel, confirmata chiar de presedintele Curtii de Conturi a Romaniei, Dan Drosu Saguna. Majoritatea directorilor unitatilor de invatamint au facut coada la usa conducerii Curtii Judetene de Conturi Braila, in speranta ca vor gasi aici solutia de care au nevoie pentru dezamorsarea conflictului, cunoscut fiind faptul ca institutia amintita verifica periodic activitatea financiar-contabila a institutiilor de invatamint. Surse din cadrul Curtii de Conturi ne-au explicat ca institutia nu poate emite puncte de vedere cu caracter oficial si solutionarea problemei nu este de competenta lor.
Pentru ca presiunea colegilor lor era foarte mare, directorii au fost nevoiti sa gaseasca tot felul de paleative si sa-si asigure cit de cit spatele. Ei au spus ca vor plati totusi salariile pentru noiembrie ca avans, cu conditia ca fiecare profesor sa semneze un angajament, prin care sint de acord cu faptul ca vor restitui sumele achitate in avans, dobinzile si amenzile respective daca nu-si vor face orele sau daca in urma unui control directorul si contabilul sef vor fi gasiti vinovati de aceasta plata in avans. Profesorii accepta ca retinerile sa se faca pe statul de plata. Mai mult, in angajament exista o mentiune prin care sindicatul se constituiie, in subsidiar, ca raspunzator pentru recuperarea sumelor care vor fi suportate din fondurile sindicatului, in cazul nerespectarii angajamentului. La Liceul de Arta, directorul Adrian Simion a spus ca linga angajament se ataseaza un grafic de recuperare a orelor. Curios, directorul Grupului Scolar "Panait Istrati", Valentina Chelu, a refuzat sa comenteze orice aspect legat de plata salariilor pentru luna noiembrie, spunind ca acestea sint chestiuni confidentiale, desi, plata pentru aceste ore se face din bani publici, deci chestiunea nu poate fi privata. Si la "Iorga" profesorii isi primesc banii in schimbul asumarii responsabilitatii alaturi de director in cazul unui control.
Sindicatele aveau la dispozitie cai legale pentru a gasi banii pentru salariile lunii noiembrie
Aceasta situatie ar fi putut fi evitata daca sindicatele erau pregatite pentru o greva de o asemenea amploare, si aveau pus deoparte un fond pentru greva, sau daca ar fi reusit sa negocieze o forma legala prin care sa primeasca in plus niste sume pentru acest an in contul salariilor pierdute. Asa s-a procedat in urma cu patru ani la ultima greva de amploare, cind prin Acord s-a negociat cel de-al 13-lea salariu, care a compensat pierderea salariala de la greva.
Nefiind o greva spontana, in care salariatii sa-si asume riscul de a nu beneficia de plata salariilor pe perioada grevei, ci fiind miscare de protest organizata de sindicat, acesta avea obligatia morala de a lua in calcul riscul ca membrii sai puteau ramine fara bani in preajma sarbatorilor. Nu este lipsit de importanta faptul ca sindicatul avea chiar posibilitatea sa contracteze un credit, asa cum prevede Legea nr. 54/2003, la art. 25, alin. (2).
Acum, in sistemul de invatamint se percepe o cotizatie de 1% din venitul brut realizat, conform Legii sindicatelor, nr. 54/2004, adica valoarea maxima a cotizatiei.
Conform datelor prezentate pe pagina web a Ministerului Finantelor, Sindicatul Invatamint Braila, cu aproape 5.500 de membri cotizanti, condus de presedintele Valeriu Partene, a raportat in 2004 realizarea unor venituri in suma de 2,78 miliarde de lei, din care s-au cheltuit 2,5 miliarde, de unde rezulta un excedent bugetar de un sfert de miliard.
"Este inadmisibil sa negociezi si sa ajungi ca cele stabilite sa fie blocate de Curtea de Conturi"
Chestionati in problema in discutie, toti liderii organizatiilor locale ale confederatiilor sindicale au fost de acord ca ar fi fost nemaipomenit daca ar fi existat resurse financiare, un fond de greva, astfel incit profesorii sa primeasca niste bani. Pe de alta parte, au subliniat ca este dificil din punct de vedere al surselor atrase sa fie constituit acest fond. Toti au atribuit Guvernului greseala de a nu fi transat in termeni clari problema platii salariilor pentru perioada in care profesorii au fost in greva. Singura organizatie sindicala care lucreaza pentru un fond de greva, ce va putea fi folosit in 2007, este confederatia "Cartel Alfa".
"Este grav faptul ca Executivul a trecut cu vederea ca aceste ore nu se pot plati in avans, pentru ca in spatele reprezentantilor Guvernului au existat specialisti care sa transeze clar problema banilor. Refuz sa cred ca in Guvern se aplica sintagma "nu stie mina stinga ce face dreapta"", a spus Alexandru Gurgu, presedintele filialei locale a confederatiei "Blocul National Sindical".
"Daca s-a facut o asemenea gafa este o dovada clara de rautate din
partea politicului care din punct de vedere legislativ se dovedeste
astfel a fi nul. Este inadmisibil sa negociezi si sa ajungi ca cele
stabilite sa fie blocate de Curtea de Conturi sau alta institutie pentru
ca institutiile statului implicate in problema nu s-au consultat intre
ele" a declarat la rindul sau, Dumitru Sisu, presedintele filialei locale
a Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).
