Un studiu efectuat în perioada mai-iunie a acestui an şcolar de către CJRAE, care a urmărit să descopere nevoia de formare profesională a cadrelor didactice în învăţământ, a relevat că tinerii profesori sunt dispuşi să se perfecţioneze dar numai dacă acest lucru le poate aduce avantaje financiare. Eşantionul pe care s-a aplicat chestionarul a fost format din 91 de cadre didactice fără definitivat, care predau la gimnaziu limba engleză şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Cei mai mulţi dintre ei, 84% predau în mediul urban. Aproape toţi profesorii intervievaţi, 98%, consideră ca perfecţionarea personală şi profesională le este necesară pentru îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ. Ca un argument în favoarea acestei idei vine şi faptul că doar 25% din întreg eşantionul nu au realizat cursuri de perfecţionare, unele gratuite, altele cu plată. Cele mai multe cursuri urmate au fost cele de Consiliere şi orientare, însă fără aceste cursuri profesorii nu puteau primi dirigenţie, deci au făcut cursurile motivaţi de faptul că va veni şi o recompensare financiară. Profesorii declară că fac aceste cursuri pentru îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ sau pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare în relaţia profesor - părinte - copil, pentru obţinerea unor diplome (credite, punctaj mărit - 10.3%), sau pentru că sunt obligaţi de sistem.
Cu prilejul acestor cursuri profesorii debutanţi şi-au dezvoltat mai multe competenţe: cunoaşterea unor metode şi procedee noi (50%), dezvoltarea unor abilităţi de comunicare (30,9%), însuşirea metodologiei proiectării didactice (27,9%), dezvoltarea capacităţii de adaptare la schimbare şi nou (16,2%).
În privinţa nivelului de satisfacţie oferit de cursurile urmate, rezultatele studiului sunt neconcludente. Pe de o parte tinerii profesori declară că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de cursuri, iar pe de altă parte, aproape 40% dintre ei spun că ar schimba modalitatea de desfăşurare a cursurilor de pregătire profesională, mutând accentul mai mult pe aspectul practic şi interactiv al cursului decât pe cel teoretic. 60% dintre ei nu ar schimba nimic pentru că acestea s-au desfăşurat într-un mod corespunzãtor, din punctul lor de vedere. De altfel, şi din alte întrebări ale chestionarului s-a putut observa că tinerii profesori acordă o mare importanţă aspectului practic: seminarii interactive, cursuri şi seminarii, ateliere de lucru, în detrimentul aspectului teoretic.
