Vineri, la Teatrul "Maria Filotti", a avut loc dezbaterea publica a pachetului de legi pentru invatamint. Intilnirea a fost moderata de inspectorul scolar general Lilliana Tudoran. Ministerul Educatiei a fost reprezentat de directorul Directiei de Resurse Umane, prof. Valentin Popescu, care si-a notat toate propunerile elevilor, profesorilor si directorilor, urmind ca, in masura posibilitatilor, acestea sa fie introduse in lege, in special daca au fost facute si de cadrele didactice din alte judete. La intilnire a mai participat senatorul Aurel Simionescu, subprefectul Dumitru Popa si presedintele Sindicatului Invatamint Braila, Valeriu Partene.
Noua structura a invatamintului nu e agreata de cadrele didactice
Ani Gagu, director la Grupul Scolar "Moisil", nu e de acord cu
trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. "Timp de un an elevii nu invata practic nimic nou, doar se reformuleaza si se sintetizeaza materia si e un an pierdut. Elevii care termina si nu le place scoala nu vor mai veni la liceu pentru ca nu e obligatoriu si incet, incet grupurile scolare se vor desfiinta. Mai mult, materia care se facea la liceu in patru ani, acum se va face in trei la teoretic si tot greul il vor duce profesorii de liceu", a explicat prof. Ani Gagu. Referitor la structura sistemului de invatamint, prof. Radu Popescu a precizat ca infrastructura nu face fata modificarilor, sint multe clase la gimnaziu si nu exista spatii. De asemenea, probleme sint si la gradinite, care vor ramine fara copii. "Pleaca grupele pregatitoare la scoala primara iar grupa anteprescolara de la 2 la 3 ani nu va acoperi pierderea. Si calitatea invatamintului liceal va scadea pentru ca profesorii vor fi supraaglomerati, trebuie sa faca in trei ani ce faceau pina acum in patru. Cred ca preluam automat niste lucruri care nu ne fac bine", a explicat prof. Radu Popescu. Directoarea Grupului Scolar "Saligny", Petruta Simionescu, a propus ca la filiera teoretica sa creasca numarul de ore de practica, pentru a creste calitatea absolventilor, asa cum isi doresc angajatorii. "Calitatea a scazut pentru ca de la 1.800 de ore in trei ani de studiu, cit se facea in 1990, am ajuns acum la 1.000, daca luam in considerare si anul de completare. Se va ajunge sa se importe forta de munca calificata, pentru ca angajatorii sint in criza de salariati", considera prof. Petruta Simionescu. Educatia anteprescolara s-a propus sa fie doar de la 2 la 3 ani, pentru ca parintii au dreptul la doi ani de concediu sa-si creasca copiii si nu e normal sa se priveze parintele de dreptul lui. Aici reprezentantul Ministerului a remarcat ca educatia anteprescolara nu e obligatorie, dar prin aceasta lege statul e obligat sa ofere parintilor asa ceva, daca doresc. De asemenea, reprezentantii gradinitelor au propus sa ramina la gradinita clasa pregatitoare, pentru ca pina acum s-au obtinut rezultate bune asa, in statutul personalului didatic sa fie cuprins si ajutorul de educatoare, iar profesorii de optionale sa fie platiti tot din bugetul de stat, nu de parinti, pentru a se asigura egalitatea de sanse.
Un elev de la Colegiul "Balcescu" a solicitat directorului Valentin
Popescu adaptarea modelului suedez de invatamint la cel
romanesc si delimitarea materiei la liceu in functie de specializare,
nu sa faca toata lumea aceleasi discipline pentru ca programele sint stufoase, iar la unele obiecte se exagereaza importanta. Un alt
elev, de la Colegiul Economic, a spus ca isi doreste ca dupa
transformarea invatamintului, elevul sa nu mai fie confuz cind termina scoala, sa stie ce vrea. O alta eleva, de la Liceul de Arta, a solicitat directorului din minister sa faca loby pentru ca elevii sa primeasca alocatie pina cind termina scoala, nu doar pina cind implinesc 18 ani.
Limba materna sa fie proba la bacalaureat in locul ultimei probe, la
alegere
Reprezentantii scolilor care au minoritati au adus in discutie la
dezbaterea de la Teatrul "Maria Filotti" si problema studiului limbii
materne. Profesoara Cici Mihaela Bolovan, de la Scoala nr. 9, unde
sint multi reprezentanti ai minoritatii rome, a sustinut ca ar fi
benefica infiintarea invatamintului preuniversitar bilingv - limba
romana - limba materna, iar la examenul de bacalaureat limba
materna sa nu mai fie proba suplimentara, ci sa inlocuiasca ultima
proba, la alegere. Pe de alta parte, profesorul Mihail Chirsanov, a
spus ca infiintarea invatamintului bilingv ar distruge limba materna
si nu e de acord cu aceasta propunere, dar nu a combatut cealalta
propunere legata de bacalaureat.
Tichetele cadou transformate in tichete de masa
Primarul orasului Faurei, Virgil Cosoreanu, a sesizat una dintre problemele finantarii invatamintului referitoare la tichetele cadou si a propus transformarea acestora in tichete de masa, astfel incit sa poata fi luate de toti angajatii. Sesizind ca daca finantarea va ramine, macar in parte la comunitatile locale, unele scoli vor fi mai sarace, prof. Olguta Vutino a spus ca nu vrea scoli sarace in comunitati sarace si a propus ca finantarea sa ajunga direct in scoli. Referindu-se la dotarea unitatilor de invatamint, directorul scolii din Vadeni, Alin Oprea, a propus ca dotarea scolilor sa se faca de la nivelul ministerului nu de la comunitate, pentru a se asigura egalitatea de sanse, iar in contul celor sase tichete de calatorie cu mijloace auto, cu trenul sau cu vaporul, asa cum prevede acum proiectul, sa se mentioneze si posibilitatea de decontare a benzinei daca se merge cu masina proprie. Directorul Grupului Scolar "Moisil", Ani Gagu, a precizat ca acum sint probleme cu modul de alocare a banilor catre scoli, se creeaza discrepante si a spus ca ideea alocarii banilor direct catre scoli este buna. Profesoara Ani Gagu a povestit ca facut un buget, dar ca a fost respins de Primarie, ca i s-au acordat tot atitia bani ca anul trecut, cu o indexare de 6%. Desi se doreste ca finantarea sa ajunga direct la scoala, directorul de la Vadeni a spus ca ar fi bine ca ocuparea posturilor didactice sa se faca prin concurs judetean nu la fiecare scoala.
Si elevii, si profesorii solicita securizarea scolilor cu bani de la
bugetul central
O tema care a suscitat interesul tuturor celor prezenti la dezbaterea
proiectelor de legi pentru invatamint a fost violenta si absenteismul
care se manifesta in rindul elevilor. Directorii au solicitat sa se
stabileasca foarte clar, in cazul in care parintele nu asigura
frecventa elevului la scoala, cine trebuie sa aplice amenda, iar elevii
au solicitat personal care sa le asigure linistea in scoala, pentru ca
numai camerele video nu sint suficiente, iar directorii au spus ca nu
pot fi si gardieni, nu au pregatirea necesara. Elevul de la Colegiul
Economic a precizat pentru reprezentantul ministerului ca violenta
nu e exagerata de mass-media, poate ca nu intotdeauna este foarte adecvat prezentata, dar violenta exista si e nevoie de masuri
suplimentare de protectie, sa se securizeze scolile. Directoarea
Grupului Scolar "Saligny", Petruta Simionescu, a spus ca are intr-
adevar probleme cu asigurarea frecventei si a disciplinei in scoala si
ca trebuie sa se prevada sanctiuni pentru nerespectarea legii. "In
Olanda, un copil de 16 ani ori e angajat, ori e la scoala, ori e in
puscarie. Alternativa nu exista. Sa se introduca in lege o prevedere
ca daca apar probleme de disciplina si frecventa sa fie obligati la
consiliere si elevul si parintele, iar daca nu participa sa apara
sanctiuni graduale", a explicat prof. Petruta Simionescu.
Noua structura a invatamintului nu e agreata de cadrele didactice
Ani Gagu, director la Grupul Scolar "Moisil", nu e de acord cu
trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. "Timp de un an elevii nu invata practic nimic nou, doar se reformuleaza si se sintetizeaza materia si e un an pierdut. Elevii care termina si nu le place scoala nu vor mai veni la liceu pentru ca nu e obligatoriu si incet, incet grupurile scolare se vor desfiinta. Mai mult, materia care se facea la liceu in patru ani, acum se va face in trei la teoretic si tot greul il vor duce profesorii de liceu", a explicat prof. Ani Gagu. Referitor la structura sistemului de invatamint, prof. Radu Popescu a precizat ca infrastructura nu face fata modificarilor, sint multe clase la gimnaziu si nu exista spatii. De asemenea, probleme sint si la gradinite, care vor ramine fara copii. "Pleaca grupele pregatitoare la scoala primara iar grupa anteprescolara de la 2 la 3 ani nu va acoperi pierderea. Si calitatea invatamintului liceal va scadea pentru ca profesorii vor fi supraaglomerati, trebuie sa faca in trei ani ce faceau pina acum in patru. Cred ca preluam automat niste lucruri care nu ne fac bine", a explicat prof. Radu Popescu. Directoarea Grupului Scolar "Saligny", Petruta Simionescu, a propus ca la filiera teoretica sa creasca numarul de ore de practica, pentru a creste calitatea absolventilor, asa cum isi doresc angajatorii. "Calitatea a scazut pentru ca de la 1.800 de ore in trei ani de studiu, cit se facea in 1990, am ajuns acum la 1.000, daca luam in considerare si anul de completare. Se va ajunge sa se importe forta de munca calificata, pentru ca angajatorii sint in criza de salariati", considera prof. Petruta Simionescu. Educatia anteprescolara s-a propus sa fie doar de la 2 la 3 ani, pentru ca parintii au dreptul la doi ani de concediu sa-si creasca copiii si nu e normal sa se priveze parintele de dreptul lui. Aici reprezentantul Ministerului a remarcat ca educatia anteprescolara nu e obligatorie, dar prin aceasta lege statul e obligat sa ofere parintilor asa ceva, daca doresc. De asemenea, reprezentantii gradinitelor au propus sa ramina la gradinita clasa pregatitoare, pentru ca pina acum s-au obtinut rezultate bune asa, in statutul personalului didatic sa fie cuprins si ajutorul de educatoare, iar profesorii de optionale sa fie platiti tot din bugetul de stat, nu de parinti, pentru a se asigura egalitatea de sanse.
Un elev de la Colegiul "Balcescu" a solicitat directorului Valentin
Popescu adaptarea modelului suedez de invatamint la cel
romanesc si delimitarea materiei la liceu in functie de specializare,
nu sa faca toata lumea aceleasi discipline pentru ca programele sint stufoase, iar la unele obiecte se exagereaza importanta. Un alt
elev, de la Colegiul Economic, a spus ca isi doreste ca dupa
transformarea invatamintului, elevul sa nu mai fie confuz cind termina scoala, sa stie ce vrea. O alta eleva, de la Liceul de Arta, a solicitat directorului din minister sa faca loby pentru ca elevii sa primeasca alocatie pina cind termina scoala, nu doar pina cind implinesc 18 ani.
Limba materna sa fie proba la bacalaureat in locul ultimei probe, la
alegere
Reprezentantii scolilor care au minoritati au adus in discutie la
dezbaterea de la Teatrul "Maria Filotti" si problema studiului limbii
materne. Profesoara Cici Mihaela Bolovan, de la Scoala nr. 9, unde
sint multi reprezentanti ai minoritatii rome, a sustinut ca ar fi
benefica infiintarea invatamintului preuniversitar bilingv - limba
romana - limba materna, iar la examenul de bacalaureat limba
materna sa nu mai fie proba suplimentara, ci sa inlocuiasca ultima
proba, la alegere. Pe de alta parte, profesorul Mihail Chirsanov, a
spus ca infiintarea invatamintului bilingv ar distruge limba materna
si nu e de acord cu aceasta propunere, dar nu a combatut cealalta
propunere legata de bacalaureat.
Tichetele cadou transformate in tichete de masa
Primarul orasului Faurei, Virgil Cosoreanu, a sesizat una dintre problemele finantarii invatamintului referitoare la tichetele cadou si a propus transformarea acestora in tichete de masa, astfel incit sa poata fi luate de toti angajatii. Sesizind ca daca finantarea va ramine, macar in parte la comunitatile locale, unele scoli vor fi mai sarace, prof. Olguta Vutino a spus ca nu vrea scoli sarace in comunitati sarace si a propus ca finantarea sa ajunga direct in scoli. Referindu-se la dotarea unitatilor de invatamint, directorul scolii din Vadeni, Alin Oprea, a propus ca dotarea scolilor sa se faca de la nivelul ministerului nu de la comunitate, pentru a se asigura egalitatea de sanse, iar in contul celor sase tichete de calatorie cu mijloace auto, cu trenul sau cu vaporul, asa cum prevede acum proiectul, sa se mentioneze si posibilitatea de decontare a benzinei daca se merge cu masina proprie. Directorul Grupului Scolar "Moisil", Ani Gagu, a precizat ca acum sint probleme cu modul de alocare a banilor catre scoli, se creeaza discrepante si a spus ca ideea alocarii banilor direct catre scoli este buna. Profesoara Ani Gagu a povestit ca facut un buget, dar ca a fost respins de Primarie, ca i s-au acordat tot atitia bani ca anul trecut, cu o indexare de 6%. Desi se doreste ca finantarea sa ajunga direct la scoala, directorul de la Vadeni a spus ca ar fi bine ca ocuparea posturilor didactice sa se faca prin concurs judetean nu la fiecare scoala.
Si elevii, si profesorii solicita securizarea scolilor cu bani de la
bugetul central
O tema care a suscitat interesul tuturor celor prezenti la dezbaterea
proiectelor de legi pentru invatamint a fost violenta si absenteismul
care se manifesta in rindul elevilor. Directorii au solicitat sa se
stabileasca foarte clar, in cazul in care parintele nu asigura
frecventa elevului la scoala, cine trebuie sa aplice amenda, iar elevii
au solicitat personal care sa le asigure linistea in scoala, pentru ca
numai camerele video nu sint suficiente, iar directorii au spus ca nu
pot fi si gardieni, nu au pregatirea necesara. Elevul de la Colegiul
Economic a precizat pentru reprezentantul ministerului ca violenta
nu e exagerata de mass-media, poate ca nu intotdeauna este foarte adecvat prezentata, dar violenta exista si e nevoie de masuri
suplimentare de protectie, sa se securizeze scolile. Directoarea
Grupului Scolar "Saligny", Petruta Simionescu, a spus ca are intr-
adevar probleme cu asigurarea frecventei si a disciplinei in scoala si
ca trebuie sa se prevada sanctiuni pentru nerespectarea legii. "In
Olanda, un copil de 16 ani ori e angajat, ori e la scoala, ori e in
puscarie. Alternativa nu exista. Sa se introduca in lege o prevedere
ca daca apar probleme de disciplina si frecventa sa fie obligati la
consiliere si elevul si parintele, iar daca nu participa sa apara
sanctiuni graduale", a explicat prof. Petruta Simionescu.
