"A fost timidă şi neconvingătoare (reacţia României, n.r.). şi nu vorbesc aici de declaraţiile publice, pentru că între prieteni - iar România şi Franţa sunt prieteni vechi, de nădejde - cred că acest subiect ar fi trebuit să facă obiectul unei conversaţii la nivelul cel mai înalt, între preşedinţii celor două ţări, între şefii diplomaţiilor, între miniştrii Muncii, miniştrii de Interne. Dacă este o problemă de criză - şi Franţa pare să fi declarat acest subiect o problemă de criză - cred că ar fi trebuit să fie activate celule de criză, la nivelul celor două Guverne. Cred că reacţia Bucureştiului este palidă şi neconvingătoare", consideră Mircea Geoană.
Preşedintele Senatului crede că repatrierea rromilor din Franţa este o rezolvare superficială a problemei. În plus, spune Mircea Geoană, Parisul abordează problema într-o manieră "mai musculară". "Cred că repatrierile nu rezolvă decât superficial o problemă, care este reală, pe care nu avem voie să o subestimăm sau ignorăm. Cred că această manieră mai musculară, pe care autorităţile franceze încearcă s-o aplice în general pe acest subiect are şi o importantă componentă de politică internă franceză. Acest lucru este indubitabil", mai declară fostul ministru de Externe.
Mircea Geoană mai afirmă că şi România trebuie să se implice în integrarea rromilor în societate. "În acelaşi timp şi partea română are - şi avem cu toţii, ca societate - o problemă deschisă şi o problemă spinoasă. Probabil că libera circulaţie a scăzut presiunea în interiorul societăţii româneşti, pentru că un număr mare de cetăţeni români, nu numai rromi, cetăţeni români, milioane de români şi-au găsit un loc de muncă, o activitate, în străinătate, în ţări europene şi atunci o parte dintre problemele structurale ale societăţii româneşti au fost mai puţin presante", spune preşedintele Senatului.
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, spune tot la RFI că repatrierea rromilor poate fi o soluţie de moment, dar pe fond, problema nu se rezolvă.
"Evident, poate fi o soluţie de moment pentru o comunitate, în momentul în care consideră că este într-un anumit fel agresată. În schimb, pe fond, problema nu se rezolvă. Pe fond, abordarea nu este cea corectă şi lucrul acesta a fost spus nu numai de autorităţile române, ci şi de Comisia Europeană şi nu o dată, ci în repetate rânduri. Vinovăţiile colective nu sunt cele corecte. Sigur, pentru cei care greşesc există legea. Abordarea într-un mod colectiv nu este calea nici corectă, nici europeană", afirmă Roberta Anastase.
Autorităţile de la Bucureşti au convenit constituirea unui Comitet Interinstituţional care să se ocupe de o gestionare adecvată a situaţiei create prin repatrierea, în decurs de patru săptămâni, a 412 romi din Franţa, a informat Ministerul de Externe în răspunsul la o solicitare NewsIn.
Din Comitetul Interinstituţional fac parte reprezentanţi din: Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei Romane, Directia Protecţia Copilului din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Autoritatea Naţională pentru Romi.
Un total de 412 romi români vor fi repatriaţi din Franţa, pe bază de voluntariat, până la 16 septembrie.
