Evolutia lucrurilor in ceea ce priveste societatea "Laminorul" in cele 14 luni de cind unitatea a reintrat in patrimoniul statului dupa o privatizare dovedita a fi un esec pe toate fronturile, a fost una spectaculoasa. Ample miscari de protest sindical derulate intr-o perioada delicata, adica in plina campanie electorala, incercari nereusite de privatizare din lipsa de oferte din partea unor potentiali investitori, rasturnari de situatii cind Consiliul Concurentei a declarat ajutor de stat ilegal imprumutul acordat de catre AVAS societatii "Laminorul" pentru a calma spiritele incinse de sumbra perspectiva a neincasarii la timp a salariilor sau cel mai grav a lichidarii unitatii, toate acestea vin sa intregeasca un tablou in care predominante sint tonurile mohorite ale incertitudinii din punctul de vedere economic si financiar. In prezent insa speranta intr-un viitor mai bun a laminoristilor braileni a fost reaprinsa de perseverenta actualului ofertant, aflat la a doua incercare de a cumpara pachetul majoritar de actiuni ale SC "Laminorul" SA Braila.
Revenind la momentul noiembrie 2004, cind renumita companie italiana "Tenars" a cedat statului pachetul de control la SC "Laminorul", acesta a generat framintari de ordin economic, social si chiar politic fara precedent, ca amploare, la nivel local. Decizia a fost comunicata chiar la inceputul lunii noiembrie, dupa ce compania perfectase deja actele aferente tranzactiei cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Asta in contextul in care intre AVAS si "Tubman International" - fostul actionar majoritar al "Laminorul", care a vindut in vara anului 2004 pachetul majoritar companiei italiene - exista un litigiu comercial, actiune in instanta initiata de statul roman, care viza rezilierea contractului de privatizare a "Laminorul". Astfel, "Laminorul" a redevenit "problema" statului in sarcina caruia a cazut luarea unei decizii in ceea ce priveste viitorul societatii: va intra in lichidare sau va fi reluat procesul de privatizare. Organizatia sindicala reprezentativa din cadrul "Laminorul" a reactionat imediat si a anuntat ca va face toate diligentele pe linga factorii decizionali la nivel central, dar si local, astfel incit varianta finala sa fie relansarea la privatizare. In plus, a marjat si pe rezolvarea problemei asigurarii platii salariilor in contextul in care se apropiau sarbatorile de iarna, iar societatea lucra in pierdere si nici nu avea un portofoliu de comenzi satisfacator.
Amenintarea cu miscari de protest sindicale - un veritabil accelerator in privatizarea "Laminorul"
Intrucit nu a crezut in promisiunile facute de autoritatile locale, parlamentarii braileni si nici cele ale AVAS, in data de 10 noiembrie 2004 sindicatul laminoristilor a pus in practica amenintarile si a scos la lupta sindicala aproape 400 de demonstranti, adica aproape toti angajatii societatii, performanta ce nu a mai fost reusita de multa vreme de organizatia sindicala reprezentativa. In paralel, la sediul AVAS, conducerea sindicatului purta negocieri strinse pentru "salvarea" societatii si anunta telefonic in teritoriu ca se ajunsese la un rezultat favorabil unitatii, conditii in care a cerut suspendarea miscarii de protest. Solutia agreata la AVAS in urma negocierilor cu Sindicatul "Metal 94" a vizat emiterea unui act normativ care sa asigure resursele financiare pentru achizitionarea de materie prima, achitarea furnizorilor de utilitati si, nu in ultimul rind, plata salariilor, pina in momentul privatizarii "Laminorul". In etapa a doua, planul pus la cale la Bucuresti, actualul proprietar al "Laminorul", recte AVAS, urma sa caute companii puternice in domeniul metalurgic, interesate sa cumpere societatea braileana. Atit autoritatile locale si cele centrale, cit si organizatia sindicala din cadrul "Laminorul" au mentionat "TMK" si SC "Ispat Sidex" ca principali investitori vizati pentru negocieri in vederea semnarii unui contract de privatizare a "Laminorul". De aceste doua companii s-au legat mari sperante fiind catalogate ca fiind "salvatorii" societatii brailene, insa s-au dovedit a fi iluzii desarte pentru ca nici TMK si nici Sidex nu s-au aratat interesate de preluarea "Laminorul", fapt ce a nemultumit sindicatul care a trecut la noi amenintari cu miscari de protest.
Un imprumut de 3 milioane USD a adormit temporar vigilenta laminoristilor
Pesedistii braileni au fost atunci de-a dreptul disperati, in incercarea de a aplana, macar temporar, pina dupa alegerile parlamentare, tensiunile din rindul celor aproape 600 salariati ai societatii "Laminorul", si a le inchide acestora gura, pentru a nu avea probleme grave de imagine, in judet, intr-o asemenea perioada delicata. Oficialii locali ai PSD, fie ei prefect, presedinte de Consiliu Judetean, parlamentari si candidati ai PSD la parlamentare, inclusiv fostul ministru cancelar Alin Teodorescu, s-au mobilizat ca niciodata in rezolvarea, macar pe termen scurt - pina dupa alegeri -, a unei probleme care se anunta exploziva, daca salariatii "Laminorul" nu ar fi fost convinsi ca "se face totul" pentru ca ei sa nu ajunga in strada, muritori de foame, cu un ajutor de somaj de mizerie.
In contextul acestor framintari a aparut si mult asteptatul act normativ care arunca un colac de salvare societatii: acordarea cu titlu de imprumut a 3 milioane USD din veniturile AVAS. Bucuria laminoristilor a fost insa de scurta durata intrucit, la inceputul anului 2005, Consiliul Concurentei anunta, in urma efectuarii unei anchete proprii, ca imprumutul este de fapt un ajutor de stat pe care institutia l-a catalogat ca fiind ilegal si a dispus returnarea banilor. Problema era ca banii deja se cheltuisera in mare parte. Sub amenintarea miscarilor de protest sindical s-a gasit solutia de compromis: plata celor 3 milioane USD va fi negociata cu investitorul care va cumpara pachetul majoritar de actiuni "Laminorul", conditie impusa de altfel de catre AVAS tuturor potentialilor ofertanti care au cumparat caiet de sarcini pentru privatizarea unitatii brailene.
5 - numar cu noroc in privatizarea "Laminorul"?
Primul anunt de privatizare a fost publicat in luna martie, anul trecut, data limita de depunere a ofertelor fiind 25 aprilie 2005. Pina la data limita doar o firma din Galati s-a aratat interesata de afacere. Pe ultima suta de metri, o firma din Grecia a cumparat caiet de sarcini, situatie in care AVAS a prelungit termenul de depunere pina la data de 13 mai. Din nefericire insa la data limita nu s-a inregistrat nici o oferta, iar citeva zile mai tirziu autoritatea lanseaza pentru a doua oara la privatizare SC "Laminorul" termenul limita de depunere fiind 2 iunie. Nici de aceasta data nu s-a depus nici o oferta, chiar daca o firma din Galati cumparase caiet de sarcini. In aceasta situatie, AVAS a anuntat din nou relansarea la privatizare a unitatii brailene, termenul limita de depunere fiind 6 iulie, scadenta ulterior prelungita cu doua saptamini. La data limita, 20 iulie 2005, singurul ofertant inregistrat a fost "Truman Trade&Finance" companie cu sediul in paradisul fiscal, Insulele Virgine Britanice. Asa cum comenta, la acea vreme, conducerea sindicatului, acest ofertant parea a aduce solutia viabila pentru privatizarea "Laminorul" si, ulterior, pentru relansarea unitatii insa, in data de 29 iulie, AVAS anunta ca a descalificat acest ofertant: "Luni, 25 iulie, ofertantul trebuia sa prezinte comisiei de negociere un set de documente obligatorii etapei in care se aflau negocierile. La acel moment, ofertantul nu le-a putut prezenta. I s-a acordat un ragaz de citeva zile, mai precis pina la data de 29 iulie, pentru a le aduce, dar nu s-a intimplat acest lucru. In atare conditii, firma "Truman Trade&Finance" a fost descalificata". A urmat o pauza de citeva saptamini in care aparea tot mai amenintatoare umbra lichidarii societatii. In septembrie insa se publica un nou anunt de privatizare, data limita stabilita fiind 20 octombrie. Din nou, doar un singur investitor depune oferta, de aceasta data o firma din Danemarca "Danscan Steel". Dupa mai multe zile de analiza a documentatiei de participare depusa de ofertant, AVAS anunta ca a descalificat "Danscan Steel" si scoate din nou la privatizare "Laminorul", pentru a cincea oara numai in anul 2005, termenul limita fiind 18 noiembrie. La solicitarea "Danscan Steel" care isi manifestase din nou intentia de participare la negocieri, AVAS accepta o noua prelungire a termenului maxim de depunere a ofertelor, iar in data de 29 noiembrie "Danscan Steel" se inregistreaza din nou cu oferta pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni la SC "Laminorul", in prezent negocierile intre parti fiind in derulare.
Coruptia fara corupti, in varianta locala
Important de mentionat este ca, in cursul anului trecut, activitatea derulata in perioada 1999 - noiembrie 2004 de fostul director general al "Laminorul", controversatul om de afaceri britanic David Gray, a constituit obiectul unei anchete demarate de catre Parchetul National Anticoruptie, existind suspiciuni ca acesta ar fi scos din tara majoritatea banilor imprumutati de la banci romanesti credite pentru care gajase cu active ale "Laminorul". De altfel si AVAS a cerut efectuarea unei expertize pentru aceeasi perioada de timp privind activitatea derulata de omul de afaceri pentru a stabili daca au fost aduse prejudicii unitatii si implicit statului. Ambele anchete au fost incheiate in 2005, dar nu au confirmat nici actele de coruptie care stirnisera interesul anchetatorilor PNA si nu au stabilit prejudicii aduse statului roman. In ambele cazuri, sindicatul, care de altfel sesizase atit PNA, cit si AVAS cu privire la o serie de ilegalitati savirsite de Gray, in perioada cit a avut sub control societatea braileana, a contestat vehement concluziile, fara nici un rezultat insa.
Revenind la momentul noiembrie 2004, cind renumita companie italiana "Tenars" a cedat statului pachetul de control la SC "Laminorul", acesta a generat framintari de ordin economic, social si chiar politic fara precedent, ca amploare, la nivel local. Decizia a fost comunicata chiar la inceputul lunii noiembrie, dupa ce compania perfectase deja actele aferente tranzactiei cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Asta in contextul in care intre AVAS si "Tubman International" - fostul actionar majoritar al "Laminorul", care a vindut in vara anului 2004 pachetul majoritar companiei italiene - exista un litigiu comercial, actiune in instanta initiata de statul roman, care viza rezilierea contractului de privatizare a "Laminorul". Astfel, "Laminorul" a redevenit "problema" statului in sarcina caruia a cazut luarea unei decizii in ceea ce priveste viitorul societatii: va intra in lichidare sau va fi reluat procesul de privatizare. Organizatia sindicala reprezentativa din cadrul "Laminorul" a reactionat imediat si a anuntat ca va face toate diligentele pe linga factorii decizionali la nivel central, dar si local, astfel incit varianta finala sa fie relansarea la privatizare. In plus, a marjat si pe rezolvarea problemei asigurarii platii salariilor in contextul in care se apropiau sarbatorile de iarna, iar societatea lucra in pierdere si nici nu avea un portofoliu de comenzi satisfacator.
Amenintarea cu miscari de protest sindicale - un veritabil accelerator in privatizarea "Laminorul"
Intrucit nu a crezut in promisiunile facute de autoritatile locale, parlamentarii braileni si nici cele ale AVAS, in data de 10 noiembrie 2004 sindicatul laminoristilor a pus in practica amenintarile si a scos la lupta sindicala aproape 400 de demonstranti, adica aproape toti angajatii societatii, performanta ce nu a mai fost reusita de multa vreme de organizatia sindicala reprezentativa. In paralel, la sediul AVAS, conducerea sindicatului purta negocieri strinse pentru "salvarea" societatii si anunta telefonic in teritoriu ca se ajunsese la un rezultat favorabil unitatii, conditii in care a cerut suspendarea miscarii de protest. Solutia agreata la AVAS in urma negocierilor cu Sindicatul "Metal 94" a vizat emiterea unui act normativ care sa asigure resursele financiare pentru achizitionarea de materie prima, achitarea furnizorilor de utilitati si, nu in ultimul rind, plata salariilor, pina in momentul privatizarii "Laminorul". In etapa a doua, planul pus la cale la Bucuresti, actualul proprietar al "Laminorul", recte AVAS, urma sa caute companii puternice in domeniul metalurgic, interesate sa cumpere societatea braileana. Atit autoritatile locale si cele centrale, cit si organizatia sindicala din cadrul "Laminorul" au mentionat "TMK" si SC "Ispat Sidex" ca principali investitori vizati pentru negocieri in vederea semnarii unui contract de privatizare a "Laminorul". De aceste doua companii s-au legat mari sperante fiind catalogate ca fiind "salvatorii" societatii brailene, insa s-au dovedit a fi iluzii desarte pentru ca nici TMK si nici Sidex nu s-au aratat interesate de preluarea "Laminorul", fapt ce a nemultumit sindicatul care a trecut la noi amenintari cu miscari de protest.
Un imprumut de 3 milioane USD a adormit temporar vigilenta laminoristilor
Pesedistii braileni au fost atunci de-a dreptul disperati, in incercarea de a aplana, macar temporar, pina dupa alegerile parlamentare, tensiunile din rindul celor aproape 600 salariati ai societatii "Laminorul", si a le inchide acestora gura, pentru a nu avea probleme grave de imagine, in judet, intr-o asemenea perioada delicata. Oficialii locali ai PSD, fie ei prefect, presedinte de Consiliu Judetean, parlamentari si candidati ai PSD la parlamentare, inclusiv fostul ministru cancelar Alin Teodorescu, s-au mobilizat ca niciodata in rezolvarea, macar pe termen scurt - pina dupa alegeri -, a unei probleme care se anunta exploziva, daca salariatii "Laminorul" nu ar fi fost convinsi ca "se face totul" pentru ca ei sa nu ajunga in strada, muritori de foame, cu un ajutor de somaj de mizerie.
In contextul acestor framintari a aparut si mult asteptatul act normativ care arunca un colac de salvare societatii: acordarea cu titlu de imprumut a 3 milioane USD din veniturile AVAS. Bucuria laminoristilor a fost insa de scurta durata intrucit, la inceputul anului 2005, Consiliul Concurentei anunta, in urma efectuarii unei anchete proprii, ca imprumutul este de fapt un ajutor de stat pe care institutia l-a catalogat ca fiind ilegal si a dispus returnarea banilor. Problema era ca banii deja se cheltuisera in mare parte. Sub amenintarea miscarilor de protest sindical s-a gasit solutia de compromis: plata celor 3 milioane USD va fi negociata cu investitorul care va cumpara pachetul majoritar de actiuni "Laminorul", conditie impusa de altfel de catre AVAS tuturor potentialilor ofertanti care au cumparat caiet de sarcini pentru privatizarea unitatii brailene.
5 - numar cu noroc in privatizarea "Laminorul"?
Primul anunt de privatizare a fost publicat in luna martie, anul trecut, data limita de depunere a ofertelor fiind 25 aprilie 2005. Pina la data limita doar o firma din Galati s-a aratat interesata de afacere. Pe ultima suta de metri, o firma din Grecia a cumparat caiet de sarcini, situatie in care AVAS a prelungit termenul de depunere pina la data de 13 mai. Din nefericire insa la data limita nu s-a inregistrat nici o oferta, iar citeva zile mai tirziu autoritatea lanseaza pentru a doua oara la privatizare SC "Laminorul" termenul limita de depunere fiind 2 iunie. Nici de aceasta data nu s-a depus nici o oferta, chiar daca o firma din Galati cumparase caiet de sarcini. In aceasta situatie, AVAS a anuntat din nou relansarea la privatizare a unitatii brailene, termenul limita de depunere fiind 6 iulie, scadenta ulterior prelungita cu doua saptamini. La data limita, 20 iulie 2005, singurul ofertant inregistrat a fost "Truman Trade&Finance" companie cu sediul in paradisul fiscal, Insulele Virgine Britanice. Asa cum comenta, la acea vreme, conducerea sindicatului, acest ofertant parea a aduce solutia viabila pentru privatizarea "Laminorul" si, ulterior, pentru relansarea unitatii insa, in data de 29 iulie, AVAS anunta ca a descalificat acest ofertant: "Luni, 25 iulie, ofertantul trebuia sa prezinte comisiei de negociere un set de documente obligatorii etapei in care se aflau negocierile. La acel moment, ofertantul nu le-a putut prezenta. I s-a acordat un ragaz de citeva zile, mai precis pina la data de 29 iulie, pentru a le aduce, dar nu s-a intimplat acest lucru. In atare conditii, firma "Truman Trade&Finance" a fost descalificata". A urmat o pauza de citeva saptamini in care aparea tot mai amenintatoare umbra lichidarii societatii. In septembrie insa se publica un nou anunt de privatizare, data limita stabilita fiind 20 octombrie. Din nou, doar un singur investitor depune oferta, de aceasta data o firma din Danemarca "Danscan Steel". Dupa mai multe zile de analiza a documentatiei de participare depusa de ofertant, AVAS anunta ca a descalificat "Danscan Steel" si scoate din nou la privatizare "Laminorul", pentru a cincea oara numai in anul 2005, termenul limita fiind 18 noiembrie. La solicitarea "Danscan Steel" care isi manifestase din nou intentia de participare la negocieri, AVAS accepta o noua prelungire a termenului maxim de depunere a ofertelor, iar in data de 29 noiembrie "Danscan Steel" se inregistreaza din nou cu oferta pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni la SC "Laminorul", in prezent negocierile intre parti fiind in derulare.
Coruptia fara corupti, in varianta locala
Important de mentionat este ca, in cursul anului trecut, activitatea derulata in perioada 1999 - noiembrie 2004 de fostul director general al "Laminorul", controversatul om de afaceri britanic David Gray, a constituit obiectul unei anchete demarate de catre Parchetul National Anticoruptie, existind suspiciuni ca acesta ar fi scos din tara majoritatea banilor imprumutati de la banci romanesti credite pentru care gajase cu active ale "Laminorul". De altfel si AVAS a cerut efectuarea unei expertize pentru aceeasi perioada de timp privind activitatea derulata de omul de afaceri pentru a stabili daca au fost aduse prejudicii unitatii si implicit statului. Ambele anchete au fost incheiate in 2005, dar nu au confirmat nici actele de coruptie care stirnisera interesul anchetatorilor PNA si nu au stabilit prejudicii aduse statului roman. In ambele cazuri, sindicatul, care de altfel sesizase atit PNA, cit si AVAS cu privire la o serie de ilegalitati savirsite de Gray, in perioada cit a avut sub control societatea braileana, a contestat vehement concluziile, fara nici un rezultat insa.
